Mașini. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Cinci persoane au fost reținute, iar alte trei au fost plasate sub control judiciar, joi după-amiază, de procurorii DNA, în dosarul „Leasing Automobile”. Ancheta vizează o schemă de evaziune prin care mașinile second-hand de lux, importate din Uniunea Europeană, ar fi fost revândute în România printr-un lanț de firme „carusel”. Aceste companii efectuau tranzacții fictive pentru a reduce semnificativ obligațiile fiscale către stat.
„E atât de flagrantă treaba”, a recunoscut unul dintre inculpați, potrivit G4Media.
Câți bani au câștigat din afacerile cu mașini de lux
Joi seara, judecătorii au dispus plasarea în arest la domiciliu a celor cinci inculpați reținuți de procurori pentru 24 de ore. Decizia instanței nu este definitivă, iar DNA a contestat măsura preventivă. Totodată, procurorii au pus sechestru pe bunuri în valoare totală de 31 de milioane de lei, inclusiv peste 50 de mașini de lux și sume de peste 440.000 de euro, găsite în mai multe valute – euro, lei, dolari și lire sterline – în urma perchezițiilor.
Potrivit surselor citate, aproximativ 23,5 milioane de euro ar fi fost retrase din conturile firmelor implicate în schema de fraudă TVA, prin mii de tranzacții efectuate la ghișee sau ATM-uri, în perioada ianuarie 2021 – decembrie 2024. Aceste firme sunt acuzate de DNA că au prejudiciat statul cu 18 milioane de euro.
„Procurorii DNA au descins, miercuri dimineață, în 9 județe efectuând 47 de percheziții în București, Ilfov, Suceava, Iași, Arad, Cluj, Galați, Botoșani, Brașov și Vaslui. Mașinile second-hand tranzacționate erau de lux, între care Porsche, Lexus sau Lamborghini, și aveau puțini kilometri rulați”, se arată în comunicat.
Tranzacțiile ar fi fost mascate
Procurorii susțin că inculpații coordonau un lanț de firme „carusel”, în care unele companii aveau rolul aparent de a revinde mașini second-hand de lux. În realitate, aceste tranzacții nu urmăreau scopuri economice, ci erau destinate fraudării TVA.Mașinile, cu puțini kilometri, ar fi fost cumpărate din state UE și vândute în regim de taxare inversă, astfel încât TVA nu era dedus la achiziție, dar urma să fie colectat la vânzare.
În paralel, cei implicați ar fi „încheiat”numeroase tranzacții fictive, în special cu articole de piele și pantofi. Pentru a evita plata impozitelor și taxelor aferente acestor operațiuni fictive, erau înregistrate continuu noi tranzacții fictive, creându-se un mecanism repetitiv, într-o spirală de fraudă.
DNA. Sursa foto: Facebook/ Direcția Națională Anticorupție
Cum ar fi acționat cei implicați
Una dintre societățile prin care s-ar fi emis facturile fictive era Damarex SRL, conform informațiilor G4Media. Gabriel Hăulică era responsabil, potrivit procurorilor, de coordonarea întregului mecanism, prin gestionarea evidențelor contabile realizate de Florin Brînză și Doina Stamate.
Aceștia sunt acuzați că modificau declarațiile informative privind livrările, prestările și achizițiile efectuate în România (D394), pentru ca acestea să corespundă înregistrărilor contabile și deconturilor de TVA ale societăților.
În plus, declarațiile modificate ar fi fost depuse astfel încât, la o primă verificare, fără o analiză detaliată a documentelor contabile, metoda de fraudare a obligațiilor fiscale nu putea fi detectată, susține DNA.
Procurorii susțin că Gabriel Hăulică știa dinainte ce documente urmau să-i fie cerute de inspectorii ANAF Iași și ce modificări erau necesare pentru ca firmele implicate să-și poată continua activitatea după controale. Conform sursei, Hăulică și contabila Doina Stamate erau conștienți că declarațiile 300 și 394 erau neconforme și că datele societăților nu se aliniau cu cele ale furnizorilor și clienților.
Cei implicați recunoșteau existența unor erori evidente și spuneau că „treaba e flagrantă”, menționând că neconcordanțele ar fi fost vizibile dacă documentele ar fi fost comparate. Odată cu implementarea sistemului e-factura, inculpații au fost nevoiți să improvizeze pentru a declara obligații fiscale minime, astfel încât să nu atragă suspiciuni din partea ANAF. Ei afirmau că „nu mai merge de pe o lună pe alta”, deoarece, odată cu digitalizarea fiscală, facturile „cum ies, așa ies”.
Ce ar fi primit contabilii în schimbul acestor favoruri
Contabilii implicați ar fi fost recompensați suplimentar pentru „rezolvarea problemelor” din documente, sume care depășeau plata standard a serviciilor contabile. De exemplu, Florin Brînză ar fi primit 65.000 de lei pentru activitatea din al doilea trimestru al anului 2024.
Procurorii mai arată că inculpații au efectuat mii de retrageri de numerar, în valoare totală de aproximativ 30 de milioane de euro, în perioada 2021-2024. Doar din societatea Damarex SRL ar fi fost efectuate peste 4.500 de operațiuni de retragere a peste 6 milioane de euro, la ghișeu sau ATM. Sume importante ar fi fost extrase și din alte firme implicate în „carusel”: Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Catoantud SRL, însumând circa 23,5 milioane de euro.
În contextul acestor retrageri, Banca Transilvania i-ar fi cerut lui Hăulică explicații privind utilizarea numerarului și documente justificative. Acesta ar fi solicitat interpușilor să reducă frecvența retragerilor, limitându-le la o-două pe săptămână, și acum fi creat o schemă detaliată pentru organizarea operațiunilor.
Cum funcționa mecanismul descoperit de oamenii legii
Potrivit anchetatorilor, societățile implicate erau împărțite în două categorii: „beneficiar real” și „bidon”. Societățile de tip „beneficiar real” – precum Import Cars Leasing SRL, GBN Import Automobile SRL, Rombrac Automobile SRL, GBD Premium Automobile Leasing SRL, Rombrac Lider Logistics SRL, Premium Selection Automobile SRL și Van Butco International SRL – funcționau oficial, intrau în contact cu clienții și se ocupau de preluarea comenzilor, achiziția mașinilor din UE, logistică și formalitățile administrative.
Societățile „bidon” – Catoantud SRL, Corint Shoes SRL, Agresiv C&B SRL și Damarex SRL – ar fi fost controlate de Hăulică și folosite exclusiv pentru operațiuni fictive. Catoantud SRL și Agresiv C&B SRL ar fi intermediat achizițiile de mașini pentru a evita plata TVA, Corint Shoes SRL ar fi fost implicată în tranzacții fictive cu articole de piele și pantofi, iar Damarex SRL ar fi emis facturi fictive pentru a „acoperi” restul societăților.
Schema ar fi fost pusă la cale astfel: dacă o mașină achiziționată din UE în regim de taxare inversă avea o valoare de 1.000.000 de lei, TVA-ul aferent de 190.000 de lei ar fi trebuit plătit statului. Pentru a evita acest lucru, achizițiile nu se mai făceau direct între furnizor și beneficiar, ci printr-un „lanț” de tranzacții în care era introdusă o societate-bidon. Aceasta „plătea” TVA-ul în regim normal, permițând deducerea sumei de la stat, iar mecanismul continua să funcționeze ca un circuit de fraudă fiscală.
Concluziile procurorilor DNA
Potrivit DNA, schema implica o „societate-bidon” care realiza tranzacții fictive, în special cu articole din piele și pantofi, pentru a deduce ilegal aproape întreg TVA-ul datorat statului. Operațiunile se repetau în buclă, astfel încât suma efectiv virată la buget ajungea neglijabilă în raport cu obligațiile reale generate de achizițiile din spațiul intracomunitar și revânzările de mașini în România.
Printre firmele vizate s-ar număra Catoantud SRL, deținută de omul de afaceri Gigi Brăcaci din Galați, unde evidențele contabile ar arăta funcționarea acestei scheme.
Gabriel Hăulică ar fi coordonatorul principal al rețelei, iar activitățile ar fi fost împărțite pe zone și persoane: Dorel Butcovan ar fi răspuns de Arad și Cluj; Andreas Brăcaci, Gigel Brăcaci și Gabriel Necoară ar fi fost responsabili de zonele Galați, Brașov, Iași și București; Gabriel Buluc ar fi supravegheat activitatea din Iași, iar Alexandru Macovei pe cea din București. Conform DNA, Hăulică ar fi coordonat operațiunile din Vaslui și Iași.
Toate firmele implicate ar fi funcționat sub brandul Leasing Automobile ROMBRAC AUTOMOBILE S.R.L., înființat în 2015 de Gigel Brăcaci.
