Consiliul Superior al Magistraturii. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un mesaj ferm către toți judecătorii din România, după apariția unor cazuri în care deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au fost ignorate. Instituția subliniază că aplicarea normelor privind prescripția răspunderii penale nu este opțională, ci obligatorie. „Aplicarea instituției este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraților”, se arată în comunicatul transmis de către CSM.
CSM avertizează magistrații: aplicarea deciziilor CCR și ICCJ nu este opțională
Reacția CSM vine în contextul publicării unui raport al Departamentului de Stat al SUA privind mediul investițional, document care face referiri și la probleme din sistemul judiciar românesc. Printre acestea se numără interpretările diferite date normei privind prescripția, o situație care a creat confuzii în instanțe și a afectat unele dosare penale.
„Aplicarea instituției este obligatorie, nefiind lăsată la latitudinea magistraților”, se arată în comunicatul transmis joi, 2 octombrie 2025, de către CSM. Prin acest mesaj, instituția vrea să clarifice că judecătorii nu pot ignora deciziile CCR sau ICCJ, nici să invoce alte interpretări, cum ar fi cele ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru a pronunța condamnări contrare legii române.
CSM reamintește că întreaga problemă a prescripției a apărut din cauza unor articole neclare din Codul penal, declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională. Din momentul acelor decizii, Parlamentul și Guvernul au avut obligația să modifice legislația, iar acest lucru s-a și întâmplat ulterior, pentru a pune textele în acord cu Constituția.
În comunicat se explică faptul că, pentru faptele comise înainte de modificarea legii, rămâne valabilă forma anterioară a articolului privind prescripția, în baza principiului legii penale mai favorabile. Cu alte cuvinte, nu poate fi aplicată retroactiv o variantă mai dură a legii, ci doar cea care avantajează inculpatul, potrivit normelor fundamentale.
Totodată, CSM atrage atenția că toți magistrații trebuie să aplice aceste reguli fără excepție. În caz contrar, refuzul de a respecta deciziile CCR sau ICCJ poate fi considerat abatere disciplinară sau chiar abuz în serviciu, dacă duce la condamnarea unei persoane contrar legii.
Înalta Curte de Casație și Justiție. Sursa foto: Facebook
Prescripția penală, reglementată clar după ani de confuzii legislative
Comunicatul face parte dintr-un răspuns mai amplu al CSM la raportul american, care include observații despre mai multe aspecte din sistemul de justiție: lipsa de practică unitară, specializarea insuficientă a judecătorilor în domenii economice și percepția corupției. Consiliul recunoaște că există probleme, dar susține că s-au făcut pași importanți pentru corectarea lor.
În ceea ce privește practica neunitară, CSM amintește că au fost introduse proceduri speciale la nivelul ICCJ pentru a uniformiza deciziile, cum ar fi recursurile în interesul legii sau pronunțarea hotărârilor prealabile. Aceste mecanisme, susține instituția, au redus considerabil diferențele dintre hotărârile instanțelor.
În privința specializării magistraților, CSM arată că Institutul Național al Magistraturii a organizat cursuri dedicate domeniilor cu impact asupra mediului de afaceri – de la concurență și proprietate intelectuală, până la drept comercial. Scopul este ca judecătorii să înțeleagă mai bine cauzele economice complexe și să ofere soluții corecte și rapide.
Raportul SUA scoate la iveală probleme vechi din justiția românească, dar și progrese notabile
Raportul Departamentului de Stat a făcut referire și la percepția corupției, menționând că aceasta nu mai reprezintă principala problemă a investitorilor. Conform datelor Eurobarometrului citate de CSM, doar 71% dintre români mai considerau corupția o problemă majoră în 2024, procent care a scăzut ușor în 2025, sub media europeană.
În ceea ce privește cazurile României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), CSM subliniază că numărul condamnărilor a scăzut. Cele mai multe sesizări vizează condițiile din penitenciare, nu modul în care funcționează instanțele. În 2024, doar 20 de cazuri au fost admise, dintre care trei priveau dreptul la un proces echitabil.
Prin aces demest, Consiliul Superior al Magistraturii insistă că respectarea legii este obligatorie pentru toți magistrații. Instituția amintește că scopul final al sistemului judiciar trebuie să fie „o societate democratică, în care deciziile luate în instanță să inspire încredere și să garanteze siguranța juridică a tuturor cetățenilor”.
