Românii, tributul și împrumuturile externe. De la cămătarii lui Mihai Viteazul până la datoriile lui Ceaușescu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Românii au o istorie bogată în a împrumuta bani din mediul extern. După cum și tributul sub diferite forme a jucat un rol important. Românii au știut să alterneze autonomia contra cost cu independența menținută prin forța armelor. Mareșauui Josip Broz Tito, liderul Iugoslaviei a fost creditat cu expresia: „banii îi împrumutăm noi, ratele le plătesc nepoții”.

Românii și tributul

Românii au ales în Evul Mediu să plătească tribut. Asta până când puteau să strângă forțe interne sau să aibă alianțe antiotomane puternice. Mircea cel Bătrân sau Ștefan cel Mare au fost de acord să plătească tributul la finalul domniei lor.  Constantin Brâncoveanu a ales să plătească mereu și la timp tributul către otomani. Asta nu i-a asigurat bătrâneți liniștite, dimpotrivă, a dus la stingerea neamului său pe linie masculină.

Tributul a devenit un mod de a fi în epoca fanariotă. Se plătea haraciul, adică tributul anual. Se plătea micul mucarer, cadoul către Marele Vizir la 3 ani de domnie. Marele mucarer se plătea la 5 ani de domnie. Nu mai spunem de banii dați pentru ca tronul să fie cumpărat. Și nici cadourile, peșcheș pentru notabilitățile otomane venite în vizită.

Cedările de active

Românii au cedat mereu active. Mânăstirile de la Muntele Athos sau de la Ierusalim erau numite Locurile Sfinte. Șefii lor aveau trecere la Patriarhia de la Constantinopol. Patriarhia se avea bine cu Sultanii otomani. Așa s-a ajuns ca 13 % din terenul agricol al Moldovei și 11 % din terenul agricol al Țării Românești să fie sub controlul Patriarhiei de la Constantinopol.

De ce nu își dădea demisia generalul Vlad Gheorghiță. Rolul lui Ilie Bolojan și războiul pentru miliardele din programul SAFE

Povestea unei crime de acum 30 de ani. Mărturia studentului care într-o criză de furie și-a atacat iubita și pe gazda acesteia

Românii în epoca modernă au cedat apoi dreptul de construire a căilor ferate unor trusturi europene puternice. La fel. a fost și cu înarmarea Armatei Române. Cuza a preferat modelul francez, pentru a-l mulțumi pe Napoleon al III-lea. Carol I a preferat Prusia și Imperiul German după 1871.

Ceaușescu a construit și el cu ajutorul acelor state care-l ajutau pe plan extern. Evident, să îi contracareze pe sovietici. După 1989, au fost privatizări cu dedicație pentru ca România să adere la NATO și la UE. Afacerea Bechtel și cedarea PETROM sunt doar două exemple.

Românii și împrumuturile

Românii sub Mihai Viteazul au trăit prima încercare de a nu rambursa împrumuturile. Mihai Viteazul a fost creditat de cămătarii Levantului pentru a putea cumpăra tronul. Știa că va trebui să dea dobânzi mari. A ales să îi ucidă pe creditori și să nu plătească tributul. Timp de 7-8 ani, din 1593 până în 1601, Mihai Viteazul a încercat să contracareze pericolul otoman. Nu a reușit pentru că Habsburgii și Bathoreștii l-au contratacat sistematic. Apoi, evident, l-au eliminat.

Caragea Vodă a domnit între 1812 și 1818. Românii au cunoscut sub el marele episod al ciumei care aproape a ucis populația Bucureștilor sau a Craiovei. El a plătit și tributul și împrumuturile și cadourile. A strând 14 milioane piaștri (bani otomani de aur). Asta după ce a vândut 1472 titluri de domnie.

Nu a fost jefuit de haiduci cum arătau filmele cu Florin Piersic. Când a simțit că altul a oferit mai mult, a plecat spre statele italiene. S-a pierdut apoi în lumea negustorilor din Atena. Aici a trăit până la adânci bătrâneți, sponsorizând Eteria.

Ceaușescu, împrumutul și plata datoriei

Românii sub Ceaușescu au trăit febra împrumuturilor externe. Banii erau la dobânzi mici sau mari, ori erau condiționați de poziția contra sovieticilor. La un moment dat, Ceaușescu, în anii 80 a decis să ramburseze datoriile. În 1981, România a fost la un pas de incapacitatea de plată.

Împrumuturile au creat o industrie siderurgică, o industrie extractivă, a construcțiilor de mașini. S-a creat infrastructură. S-au luat licențe pe tipuri de vehicule pe care Occidentul nu le mai voia.

Ceaușescu voia ca românii să fie creditorii statelor africane, latino-americane după plata pe 12 aprilie 1989 a datoriei externe. Evident, istoria a vrut altceva.

România are în 2026, o datorie de peste 231 miliarde de euro. Asta deși datoria externă era 0 în aprilie-decembrie 1989. Se plătiseră circa 21 miliarde dolari care astăzi ar fi însemnat în jur de 50 miliarde de euro.

Tributul, împrumutul extern, cedarea de active au rămas un mod politic de a te menține la putere. Totul reprezintă o jonglerie în jurul acestor concepte.