România, trecută neoficial la categoria „Junk” de băncile străine. Plătim dobânzi mai mari decât Serbia și Ungaria

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Tot ceea ce am spus în ultimele săptămâni, s-a împlinit. Nici nu mai contează ratingul pe care îl vor anunța Fitch sau Moody's. El este deja aplicat. Și din păcate, este JUNK.

Guvernul Bolojan se pregătește să iasă din nou pe piețele externe pentru a se împrumuta în euro, după ce a atins deja un record istoric de îndatorare în 2026.

Am văzut un raport recent al Erste Bank, analizat de specialistul financiar Radu Georgescu, care dezvăluie o realitate sumbră: piețele internaționale ne tratează deja ca pe o țară cu rating toxic (junk), cerându-ne dobânzi mai mari chiar și decât guvernelor din Serbia sau Ungaria.

În ciuda avalanșei de creșteri de taxe din ultimul an, promovate sub pretextul evitării retrogradării de către agențiile de rating, datele concrete arată că argumentul Guvernului a făcut implozie.

O comparație rușinoasă în regiune

Până la data de 10 iulie 2026, Guvernul României reușise deja performanța de a împrumuta 109 miliarde de lei în doar jumătate de an, un record istoric absolut. Cu toate acestea, fondurile par să fi fost deja consumate, iar Executivul revine la porțile băncilor externe într-o săptămână cheie. În care și alte țări din regiune, cum ar fi Ungaria, Croația, Polonia, Cehia și Serbia, caută finanțare.

Raportul Erste Bank publică nemilos primele de risc, adică dobânzile suplimentare cerute de bănci pentru a împrumuta bani, pentru fiecare țară în parte.

Rezultatele plasează România într-o poziție extrem de vulnerabilă. Potrivit lui Radu Georgescu, stăm mai rău decât o țară din categoria „Junk”. Băncile internaționale cer României o dobândă sensibil mai mare decât cea solicitată Serbiei, deși Serbia se află, în mod oficial, în categoria de rating speculativ.

Ungaria s-a împrumutat recent cu 3 miliarde de euro, înregistrând o primă de risc de aproape trei ori mai mică decât cea cerută României. „Ghinionul Guvernului României e că oamenii de la băncile străine chiar știu să citească datele economice. Iar în felul în care cer dobânzi României mai mari decât Serbiei, înseamnă că ne-au trecut deja, neoficial, în junk.”, concluzionează ironic, Radu Georgescu, analist financiar

De ce este România penalizată atât de mult

Am verificat în Raportul Erste și am înțeles ce se anticipează pentru România, în 2026:

• contracție economică de 0,3%;
• inflație medie de 8,3%;
• deficit bugetar de 6,2% din PIB;
• deficit de cont curent de 6,8% din PIB;
• datorie publică în creștere la 61,1% din PIB.

Pentru Serbia, Erste estimează o creștere economică de 2,9%, o inflație de 3,7%, un deficit bugetar de 3% și o datorie publică de 44,2% din PIB.

Ungaria are un deficit bugetar estimat chiar mai mare decât cel al României ( 6,5% ) și o datorie publică mai ridicată, dar un deficit extern mult mai mic, de numai 0,3% din PIB, precum și o inflație estimată la 2,4%.

De unde vin diferențele

Așadar, dacă am înțeles bine, investitorii nu privesc doar nivelul datoriei.

România este penalizată de combinația dintre un deficit bugetar mare, un deficit extern mare, o inflație ridicată, un necesar anual foarte mare de finanțare și incertitudine privind consolidarea fiscală.

Bulgaria beneficiază suplimentar de apartenența la zona euro și de eliminarea unei părți din riscul valutar. La 7 iulie 2026, prima sa emisiune internațională după intrarea în zona euro a fost plasată cu ordine de peste 9,5 miliarde de euro.

Ungaria a plasat la 6 iulie o obligațiune în euro pe zece ani la un randament efectiv de 4,282%,.

O concluzie a raportului

Ca să sintetizez, potrivit ultimului raport Erste, România se finanțează pe piața externă, pentru maturități de aproximativ zece ani, la un randament orientativ de 5,6%. Serbia se află la aproximativ 4,7%, iar Ungaria și Bulgaria la aproximativ 4%.

România plătește astfel o primă suplimentară de aproape un punct procentual față de Serbia și de aproximativ 1,6 puncte față de Ungaria și Bulgaria.

Cea mai relevantă concluzie nu este că România are cea mai mare datorie dintre aceste state, ci că piața îi atribuie cea mai mare primă de risc. Investitorii consideră că dezechilibrele fiscale și externe ale României justifică un cost de finanțare sensibil mai ridicat.

De ce a eșuat strategia creșterii taxelor

Timp de un an, românilor li s-a explicat că majorările de taxe sunt vitale pentru ca România să nu fie retrogradată oficial la statutul de junk de către agențiile de rating, fapt care ar fi crescut costurile de finanțare.

Realitatea din rapoartele bancare arată însă contrariul: plătim deja dobânzi de junk. În timp ce agențiile de rating oficiale sunt ultimele care semnează actele de retrogradare, investitorii și băncile private reacționează primele la indicatorii economici reali ai țării, taxând dur derapajele fiscale de la București.

„Partea bună”, conchide pe un ton amar analistul, este că în România sunt puțini cei care citesc analizele Erste Bank, motiv pentru care discursul oficial privind o economie „pe drumul cel bun” încă mai poate fi promovat în spațiul public.