Cât poate rămâne în funcție un guvern demis. Explicațiile lui Augustin Zegrean

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cât poate rămâne în funcție un guvern demis. Executivul demis prin moțiune de cenzură își poate continua activitatea până la depunerea jurământului de către un nou guvern, fără a fi limitat de termenul de 45 de zile aplicabil unui guvern interimar, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.

Cât poate rămâne în funcție un guvern demis. Explicațiile lui Augustin Zegrean

Augustin Zegrean a fost întrebat ce se întâmplă după expirarea termenului de 45 de zile prevăzut în cazul unui guvern interimar și a arătat că actuala situație este diferită din punct de vedere constituțional.

„Acest guvern nu este în situaţia unui guvern interimar, ci este un guvern demis prin moţiune de cenzură. În Constituţie spune că în cazul în care guvernul este demis prin moţiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale ţării până la depunerea jurământului de către un nou guvern. Deci asta trebuie avut în vedere, că ei pot să stea acolo mult şi bine până când va veni cineva şi va spune: noi suntem noul guvern”, a declarat Augustin Zegrean la Digi24.

Referindu-se la miniștrii interimari numiți înainte de căderea Guvernului prin moțiune de cenzură, în locul celor care și-au dat demisia, fostul președinte al CCR a afirmat că situația poate fi rezolvată prin noi desemnări interimare.

De ce nu își dădea demisia generalul Vlad Gheorghiță. Rolul lui Ilie Bolojan și războiul pentru miliardele din programul SAFE

Povestea unei crime de acum 30 de ani. Mărturia studentului care într-o criză de furie și-a atacat iubita și pe gazda acesteia

„N-are decât domnul prim-ministru demisionar să numească alţi miniştri interimari în locul celor care au plecat mai devreme” și astfel va fi „câte un ministru interimar la trei-patru ministere”.

Comparație cu o situație similară din trecut

Augustin Zegrean a amintit că și în trecut au existat blocaje instituționale asemănătoare, făcând referire la un episod din anul 2009.

Potrivit acestuia, la acel moment Parlamentul nu a dorit să se pronunțe asupra unui candidat propus pentru funcția de prim-ministru, ceea ce a generat o situație neobișnuită în procesul de formare a guvernului.

„Nu este prima dată când se întâmplă asta, prin 2009 a mai fost o situaţie oarecum asemănătoare, când Parlamentul nu a vrut să se întrunească, să numească sau să respingă un candidat propus pentru funcţia de prim-ministru. Adică a fost propus, dar Parlamentul a refuzat să-l asculte pentru a fi sau nu numit, aşa că au expirat cele 10 zile în care el era obligat să se prezinte la Parlament şi să-şi citească programul.”

Augustin Zegrean. Sursă foto: captură video

„Este comic ce se întâmplă acum la noi”

În analiza sa, fostul șef al Curții Constituționale a susținut că în mod normal cei care promovează o moțiune de cenzură ar trebui să prezinte și o alternativă guvernamentală.

„Este comic ce se întâmplă acum la noi, pentru că într-o ţară întreagă la cap, n-am spus că România nu este întreagă la cap, să nu se înţeleagă asta, dar într-o ţară întreagă la cap, dacă se depune o moţiune de cenzură, cel care depune moţiunea depune şi noul program de guvernare şi lista noului guvern. Dacă trece moţiunea, guvernul acela pleacă şi ceilalţi îi iau locul”, a explicat Augustin Zegrean.

Acesta a adăugat că o astfel de practică nu este prevăzută expres de Constituție, dar ar reprezenta o consecință firească a unei schimbări de guvern.

„Constituţia nu interzice, este un lucru de bun simţ, de logică politică. Dai jos guvernul pentru un anumit motiv, spui motivul şi vii şi spui ce vei face tu dacă pleacă el. Aşa ar fi normal. Dar cine-i opreşte să facă aşa? Că nu-i opreşte nimeni. Şi dacă ar scrie în Constituţie... Păi nici ce scrie în Constituţie nu se respectă, darămite ce nu scrie!”

Ce spune despre desemnarea unui nou premier

Întrebat cum poate fi depășit actualul blocaj politic, Augustin Zegrean a făcut referire la termenul „rezonabil” invocat de președintele Nicușor Dan în privința desemnării unui nou prim-ministru.

„Preşedintele spunea că va face propunerea într-un termen rezonabil. Cine ştie ce înseamnă rezonabil? Acest termen se foloseşte chiar şi în Constituţie în ceea ce priveşte arestul preventiv sau judecarea unui proces în termen rezonabil. La Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi la Curtea Europeană de Justiţie se foloseşte frecvent acest termen rezonabil, dar nu îl defineşte nimeni nicăieri”.

Ce ar trebui să facă noul Guvern

În opinia sa, într-o situație ideală, noul Executiv ar trebui să fie pregătit imediat după adoptarea moțiunii de cenzură. Totodată, fostul președinte al CCR a afirmat că responsabilitatea identificării unei majorități parlamentare nu aparține șefului statului.

„Ăsta e rolul consultărilor, să vadă dacă există sau nu o majoritate. Dacă ar fi un partid care ar avea jumătate plus unu din numărul de parlamentari, atunci ar fi obligat preşedintele să îl desemneze pe cel propus de ei. Nefiind un astfel de partid în Parlament, preşedintele discută cu toate partidele ca să-şi facă o idee în cazul în care dacă vrea să propună pe Ionescu dacă are susţinere.”

În final, Zegrean a arătat că președintele trebuie să acționeze în limitele stabilite de Constituție și în funcție de sprijinul politic existent în Parlament.

„Nici preşedintele nu face ce vrea el, ci face doar ce scrie în Constituţie sau aşa ar trebui să facă”, a conchis Augustin Zegrean.