Bani. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Sporuri de tăcere în sistemul public. În plină reformă fiscală, Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă să aloce sporuri consistente angajaților publici pentru confidențialitate, chiar și celor care nu gestionează informații sensibile.
Sporuri de tăcere în sistemul public
Aceste „bonusuri pentru discreție” au fost inițial concepute pentru protejarea datelor clasificate, dar în prezent sunt răspândite pe scară largă, fără evaluări privind eficiența lor.
Deși premierul promite reduceri de cheltuieli și chiar concedieri, sumele acordate pentru păstrarea secretului profesional rămân considerabile și apasă pe bugetul statului. Sporul de tăcere se regăsește în ministere, autorități centrale și locale, indiferent dacă funcționarul este implicat direct în protejarea informațiilor clasificate.
Guvernul României. Sursă foto: Facebook
Ce instituții plătesc cel mai mult pentru discreție
În instituțiile-cheie ale statului, sporurile variază în funcție de funcție și vechime. La Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de exemplu, președintele poate primi între 2.023 și 2.394 lei lunar pentru confidențialitate, în timp ce un vicepreședinte încasează între 1.958 și 2.315 lei, iar un membru ales între 2.019 și 2.236 lei.
Secretarul general al CSM primește între 1.463 și 1.731 lei, în funcție de vechime și grad.
Judecată. Sursa foto: Arhiva EVZ
La Ministerul Justiției, sporurile pentru confidențialitate ajung la 2.828 lei pentru un consilier 1A, 1.246 lei pentru secretar general și 1.437 lei pentru personalul juridic specializat. De asemenea, Curtea Constituțională acordă aceste bonusuri de până la 2.354 lei lunar, pe lângă salariile deja generoase. Judecătorii CCR primesc până la 2.263 lei, iar personalul administrativ între 1.400 și 1.700 lei.
Critici și inechități
Problema principală a sporurilor de confidențialitate constă în lipsa diferențierii între funcțiile sensibile și cele administrative. Astfel, un judecător al Curții Constituționale sau un consilier de la Ministerul Justiției poate primi aceeași sumă ca un funcționar care redactează rapoarte sau conduce o mașină de serviciu, fără implicare reală în protecția datelor confidențiale.
Experții în finanțe publice atrag atenția că astfel de practici generează costuri suplimentare pentru stat și pot eroda încrederea contribuabililor, în timp ce reforma fiscală promovată de Guvern urmărește tocmai reducerea cheltuielilor bugetare.
