Justitie
ÎCCJ critică noua Lege a salarizării. Instanța supremă avertizează asupra unor reduceri de venituri de până la 40%
ÎCCJ. Sursa foto: EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) critică în termeni duri proiectul noii Legi a salarizării, susținând că acesta afectează independența justiției, încalcă principii constituționale și poate conduce la diminuarea semnificativă a veniturilor magistraților.
Potrivit instanței supreme, reducerile salariale estimate variază între 15% și peste 40%, în funcție de funcția ocupată.
Poziția oficială a ÎCCJ a fost transmisă în contextul dezbaterilor privind reforma salarizării în sectorul public. Reprezentanții instanței supreme afirmă că soluția adecvată ar fi adoptarea unei legi speciale pentru salarizarea sistemului judiciar, care să respecte garanțiile constituționale privind independența financiară a magistraților.
ÎCCJ cere dialog cu viitorul Guvern
În mesajul transmis public, reprezentanții sistemului judiciar afirmă că este necesară reluarea discuțiilor după instalarea noului Executiv.
„În acest moment, considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți”, transmite ÎCCJ.
Instanța supremă precizează că va continua să apere drepturile personalului din sistemul judiciar.
„Vom continua să susținem toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora, utilizând toate mijloacele legale și instituționale aflate la dispoziția noastră și nu excludem recurgerea la alte forme de acțiune menite să asigure respectarea acestor drepturi.”
„Proiectul este profund viciat ab initio”
Una dintre cele mai dure critici formulate de ÎCCJ vizează însăși filosofia proiectului de lege.
Potrivit documentului transmis Ministerului Justiției, noua lege „încalcă însăși principiile pe care aceasta se bazează”.
„Proiectul de act normativ este profund viciat ab initio având în vedere că încalcă însăși principiile pe care acesta se bazează.”
Judecătorii susțin că principiile invocate în expunerea de motive, precum legalitatea, egalitatea și nediscriminarea, nu se regăsesc în conținutul concret al proiectului.
„În realitate, reflectarea acestora în conţinutul proiectului dovedeşte faptul că se vor adânci inechităţile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar.”
ÎCCJ afirmă că, în pofida declarațiilor oficiale, proiectul conduce la diminuarea unor drepturi deja aflate în plată.
„În urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată.”
Avertisment privind afectarea independenței justiției
Un capitol important al criticilor se referă la independența autorității judecătorești.
ÎCCJ susține că proiectul reduce poziția constituțională a sistemului judiciar în raport cu celelalte puteri ale statului.
„Proiectul de lege conduce la diminuarea poziției constituționale a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului.”
Judecătorii consideră că salarizarea funcțiilor din sistemul judiciar nu reflectă rolul constituțional al justiției.
„Coeficienții propuși pentru funcțiile reprezentative ale autorității judecătorești, inclusiv pentru funcțiile exercitate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu reflectă în mod adecvat această poziție constituțională.”
Justitie: Sursa foto: Freepik
De asemenea, instanța supremă avertizează că Guvernul ar primi atribuții excesive în stabilirea unor componente esențiale ale salarizării.
„Elemente esențiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referință utilizată la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a funcțiilor și criteriile de încadrare în grade salariale, sunt transferate în competența Guvernului.”
Potrivit ÎCCJ, independența justiției presupune că aceste aspecte trebuie reglementate direct prin lege.
„Independența justiției presupune ca elementele esențiale ale salarizării magistraților să fie stabilite prin lege, în mod previzibil și obiectiv.”
Reduceri salariale estimate între 15% și peste 40%
Una dintre cele mai importante observații vizează impactul financiar asupra magistraților.
Instanța supremă susține că noua grilă salarială ar genera diminuări importante ale veniturilor.
„Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere.”
Judecătorii consideră că o asemenea reducere afectează direct independența financiară a sistemului judiciar.
„Proiectul instituie soluții normative care conduc tocmai la diminuarea garanțiilor materiale menite să protejeze independența autorității judecătorești.”
Îngrijorări privind pensiile de serviciu
Documentul semnalează și posibile efecte asupra pensiilor de serviciu.
ÎCCJ atrage atenția că mecanismul denumit „diferență salarială tranzitorie” ar putea influența baza de calcul a pensiilor.
„Efectul indirect al reglementării va consta într-o nouă diminuare semnificativă a cuantumului acesteia.”
Instanța avertizează că succesiunea modificărilor legislative riscă să creeze mai multe regimuri diferite de pensionare pentru magistrați.
„Această lipsă de coerență legislativă afectează previzibilitatea statutului profesional și diminuează garanțiile economice care constituie o componentă esențială a independenței justiției.”
Diferențe între generațiile de magistrați
O altă critică majoră vizează apariția unor diferențe salariale între magistrații aflați deja în funcție și cei care vor intra ulterior în sistem.
„Proiectul generează o ruptură semnificativă între statutul profesional al magistraților aflați în funcție la data intrării în vigoare a legii și al celor care vor accede ulterior în profesie.”
Potrivit documentului, magistrații nou intrați în sistem nu vor beneficia de mecanismele compensatorii prevăzute pentru actualii titulari.
„Pentru exercitarea aceleiași funcții constituționale (...) se creează premisele existenței unor regimuri juridice și economice diferite în interiorul aceleiași categorii profesionale.”
ÎCCJ avertizează că această situație poate afecta recrutarea viitorilor judecători și procurori.
„Nivelul de salarizare aplicabil noilor generații de magistrați este de natură să afecteze atractivitatea profesiei și capacitatea sistemului judiciar de a recruta candidați cu o pregătire profesională corespunzătoare.”
Critici privind claritatea și predictibilitatea legii
Instanța supremă susține că proiectul conține numeroase dispoziții insuficient clarificate.
„Proiectul conține dispoziții insuficient de clare, previzibile și determinate, susceptibile să genereze incertitudine juridică în aplicare.”
Printre aspectele contestate se numără lipsa unor reguli clare privind valoarea de referință folosită la calculul salariilor.
„Valoarea de referință nu este determinată și nici determinabilă pe baza unor criterii obiective prevăzute de lege.”
Potrivit ÎCCJ, destinatarii normei nu pot cunoaște în mod efectiv nivelul drepturilor salariale care le vor reveni.
Recomandările noastre
