În noaptea de 26 aprilie 1986, la ora 01:23, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, situat în apropierea orașului Prîpeat, Ucraina, a explodat, declanșând cel mai grav dezastru nuclear din istoria omenirii.

Această tragedie a avut consecințe devastatoare asupra sănătății, mediului și economiei, afectând milioane de oameni, inclusiv în România.

Pregătirile pentru testul fatal

În dimineața zilei de 25 aprilie 1986, reactorul 4 de la Cernobîl fusese programat pentru oprire, în vederea unor lucrări de întreținere.

În acest context, era planificat un test pentru verificarea capacității generatorului turbinei de a produce suficientă energie electrică pentru alimentarea sistemelor de siguranță ale reactorului în caz de oprire bruscă.

Pregătirile au început în timpul zilei, iar puterea reactorului a fost redusă treptat. Totuși, din cauza cererii de energie din rețeaua electrică, testul a fost amânat până la tura de noapte.

La ora 23:00, pe 25 aprilie, s-a permis continuarea opririi reactorului și reluarea testului. Reducerea puterii s-a produs prea rapid, iar reacțiile din miezul reactorului au devenit instabile.

Operatorii au retras o parte semnificativă din barele de control, încălcând reglementările stricte de siguranță.

La ora 01:05, au fost pornite pompele de apă acționate de turbină, mărindu-se debitul peste limitele admise.

Instabilitatea sistemului a crescut, iar la ora 01:23 și 58 de secunde, reactorul a ieșit de sub control.

Explozia și primele intervenții

O explozie violentă a distrus acoperișul reactorului din Cernobîl, eliberând în atmosferă o cantitate uriașă de radiații, de aproximativ 400 de ori mai mare decât cea degajată de bomba atomică de la Hiroshima.

Pompierii au fost chemați imediat la fața locului pentru a stinge incendiul, fără să știe că se expun unor niveluri letale de radiații.

În primele ore, 31 de persoane au murit, majoritatea fiind pompieri, cei care au intervenit pentru a limita dezastrul.

Impactul asupra României

Norul radioactiv s-a răspândit rapid, traversând Ucraina, Belarus, Rusia și ajungând în Europa de Est, inclusiv în România.

În zilele următoare, autoritățile române au detectat niveluri ridicate de radiații, dar informațiile despre accident au fost inițial cenzurate.

Populația a fost sfătuită să evite consumul de lapte și legume proaspete, iar copiii au fost ținuți în interior. În unele zone, nivelul radiațiilor a fost de 10 ori mai mare decât cel normal.

Dezastrul de la Cernobîl a avut efecte pe termen lung asupra sănătății populației din România, crescând incidența cancerului și a altor boli legate de expunerea la radiații.

În plus, a generat o dezbatere intensă despre siguranța energiei nucleare și a influențat deciziile politice privind dezvoltarea acestui sector.

Ce a rămas din Cernobîl

Accidentul nuclear de la Cernobîl rămâne un simbol al pericolelor energiei nucleare și al neglijenței umane.

Zona de excludere din jurul centralei, pe o rază de 30 de kilometri, este încă contaminată, iar sarcofagul de beton construit pentru a acoperi reactorul 4 necesită întreținere constantă.