Cronologia exploziei din Rahova. Ce s-a întâmplat în cele 26 de ore dinaintea tragediei

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au prezentat cronologia evenimentelor care au precedat explozia din cartierul Rahova, soldată cu patru morți și opt răniți. Între prima sesizare privind mirosul de gaz, făcută pe 16 octombrie 2025, și deflagrația de a doua zi au trecut 26 de ore. În acest interval au fost înregistrate șapte sesizări și au avut loc cinci intervenții, însă sursa scurgerii nu a fost identificată.

Cronologia exploziei din Rahova. Ce s-a întâmplat în cele 26 de ore dinaintea tragediei

Anchetatorii au stabilit că explozia produsă pe 17 octombrie 2025, la ora 09:08, în blocul 32 din cartierul bucureștean Rahova, a fost precedată de mai multe intervenții pentru identificarea unor scurgeri de gaze naturale.

Prima sesizare a fost înregistrată pe 16 octombrie, la ora 07:08. Până la momentul deflagrației, operatorul de distribuție a primit șapte apeluri privind mirosul de gaz la blocurile 32 și 33, aflate unul lângă celălalt.

Procurorii au stabilit că, deși la cele două imobile au avut loc cinci intervenții, conducta avariată nu a fost identificată, iar scurgerea de gaze a continuat.

Verdictul comuniștilor: prea multă libertate strică. De ce credea propaganda ceaușiștă că au apărut filmele horror

Pensia anticipată și un drept care poate fi suspendat. Situațiile prevăzute de lege

„Între prima sesizare şi explozie, operatorul de distribuţie a primit şapte sesizări privind mirosul de gaz la blocurile 32 şi 33, iar la cele două imobile au avut loc cinci intervenţii. Sursa scurgerii nu a fost identificată şi izolată", au transmis procurorii.

Explozia din Rahova. Cum a apărut avaria la conducta de gaze

Potrivit probelor administrate în dosar, avaria s-a produs în dimineața zilei de 16 octombrie 2025, aproximativ între orele 06:15 și 07:00. Defecțiunile apărute la cablurile electrice subterane au provocat efecte electrice și termice care au dus la încălzirea și perforarea conductei de polietilenă prin care era alimentat cu gaze naturale blocul 32. Conducta se afla în subteran, între blocurile 32 și 33, și a fost deteriorată în două puncte.

Gazele eliberate au pătruns inițial în sol, apoi într-un canal termic subteran. De acolo, s-au deplasat către subsolul scării 2 a blocului 32. Ulterior, gazele s-au răspândit pe verticală prin puțul liftului, prin golurile construcției și prin celelalte canalizații tehnice.

Acumularea a fost progresivă, iar concentrațiile periculoase s-au format în special la etajele superioare ale clădirii. Procurorii au descris în detaliu mecanismul producerii exploziei.

„Potrivit probelor administrate, în data de 16 octombrie 2025, aproximativ între orele 06:15 şi 07:00, efectele electrice şi termice ale unor defecte produse la cablurile electrice subterane au determinat încălzirea şi perforarea, în două puncte, a conductei subterane de polietilenă care alimenta cu gaze naturale blocul 32, amplasată între blocurile 32 şi 33.

Gazele eliberate în sol au pătruns în canalul termic subteran, au migrat prin acesta către subsolul blocului 32, scara 2, şi s-au propagat vertical prin puţul liftului şi prin celelalte goluri şi canalizaţii tehnice ale construcţiei. Acumularea progresivă a gazelor, îndeosebi la nivelurile superioare ale imobilului, a determinat formarea unui amestec exploziv gaz-aer, care s-a aprins în data de 17 octombrie 2025, la ora 09:08, la nivelul etajelor 5 şi 6. Explozia s-a iniţiat într-un apartament de la etajul 5, iar sursa cea mai probabilă de aprindere a fost o scânteie produsă la acţionarea unui întrerupător electric", au precizat procurorii.

De ce scurgerea de gaze a continuat după oprirea alimentării blocului

Una dintre concluziile anchetei se referă la faptul că întreruperea alimentării cu gaze a instalației imobilului nu a eliminat sursa pericolului.

Conducta deteriorată se afla în amonte de instalația de utilizare a blocului și făcea parte din sistemul de distribuție. Prin urmare, oprirea alimentării la nivelul imobilului nu a întrerupt scurgerea provenită din conducta subterană avariată.

Această situație explică de ce mirosul de gaz a persistat în clădire, inclusiv după ce furnizarea fusese oprită.

Instalatorii au detectat gazele cu peste 16 ore înainte de explozie

Pe 16 octombrie 2025, instalatorii firmei autorizate, care avea un contract cu asociația de proprietari pentru verificarea instalației, au constatat prezența gazelor naturale în imobil.

Detectarea scurgerilor a avut loc deși alimentarea cu gaze fusese deja întreruptă. Cu toate acestea, firma nu a notificat operatorul de distribuție cu privire la problema identificată. Potrivit cronologiei stabilite de procurori, între momentul constatării prezenței gazelor de către instalatori și explozia produsă în dimineața următoare au trecut peste 16 ore.

În acest interval, distribuitorul nu a fost informat de societatea care efectuase verificările, iar sursa scurgerii nu a fost identificată și izolată.

Cronologia exploziei din Rahova. Ce s-a întâmplat pe 16 și 17 octombrie 2025

Anchetatorii au reconstituit principalele momente care au precedat deflagrația:

• 16 octombrie, între 06:15 și 07:00: defectele cablurilor electrice subterane au provocat încălzirea și perforarea în două locuri a conductei de gaze dintre blocurile 32 și 33.

• 16 octombrie, ora 07:08: a fost înregistrată prima sesizare privind mirosul de gaz.

• 16 octombrie: instalatorii operatorului autorizat au detectat gaze în imobil, deși alimentarea fusese oprită, fără să notifice distribuitorul.

• 16–17 octombrie: operatorul de distribuție a primit în total șapte sesizări, iar la cele două blocuri au avut loc cinci intervenții.

• 17 octombrie, ora 09:08: s-a produs explozia, la nivelul etajelor 5 și 6 ale blocului 32, scara 2.

Între prima sesizare și deflagrație s-au scurs exact 26 de ore.

Blocul din Rahova. Sursă foto: captură video

Ce a declanșat explozia din apartamentul de la etajul 5

Conform concluziilor prezentate de procurori, gazele acumulate în interiorul imobilului au format un amestec exploziv cu aerul.

Deflagrația a început într-un apartament situat la etajul 5, iar efectele s-au manifestat la nivelul etajelor 5 și 6.

Anchetatorii au stabilit că cea mai probabilă sursă de aprindere a fost o scânteie electrică produsă în momentul acționării unui întrerupător. Explozia a provocat moartea a patru persoane și vătămarea corporală a altor opt.

Clădirea a suferit distrugeri și degradări, toate cele 54 de apartamente ale scării afectate devenind inutilizabile. Pagubele au fost înregistrate și în vecinătatea imobilului. Alte 96 de clădiri au fost deteriorate, iar 45 de autoturisme aflate în apropiere au fost distruse sau avariate.

Șase inculpați, trimiși în judecată după explozia din Rahova

Dosarul penal a fost deschis pe 17 octombrie 2025, chiar în ziua deflagrației. Cercetările la fața locului au continuat până pe 20 octombrie, în condiții dificile, din cauza stării în care se afla structura blocului după explozie.

La 4 noiembrie 2026, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au dispus trimiterea în judecată a șase inculpați. Este vorba despre două persoane juridice și patru persoane fizice, acuzate de săvârșirea infracțiunii de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Vinovăția acestora urmează să fie stabilită de instanța de judecată, în baza probelor administrate în dosar.