Ce ar fi declanșat explozia din Rahova. Problemele ar fi început cu zeci de ore înainte

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un scurtcircuit produs la cabluri electrice subterane vechi de peste patru decenii ar fi afectat conducta de gaze aflată în apropiere de blocul din Rahova, iar metanul s-ar fi scurs timp de aproximativ 33 de ore înaintea exploziei din 17 octombrie 2025, potrivit primelor concluzii ale expertizei tehnice. Documentul urmează să fie analizat în dosarul penal deschis după deflagrația din Rahova.

Ce ar fi declanșat explozia din Rahova. Problemele ar fi început cu zeci de ore înainte

Expertiza tehnică realizată în dosarul exploziei de la blocul 32 de pe strada Vicina ar reconstitui succesiunea evenimentelor care au precedat deflagrația. Potrivit informațiilor prezentate de România TV, primul element al acestui lanț ar fi fost un scurtcircuit produs la cablurile electrice subterane montate în zonă în jurul anului 1980.

Defecțiunea ar fi generat un arc electric și temperaturi estimate la aproximativ 3.000 de grade Celsius. În imediata apropiere a cablurilor se afla branșamentul de gaze, iar temperaturile foarte ridicate ar fi afectat conducta realizată din material plastic.

Aceasta s-ar fi topit în două puncte, formându-se astfel orificii prin care gazele au început să se scurgă. Informațiile provin din concluziile expertizei relatate de România TV. Documentul integral nu a fost făcut public până în acest moment.

Gazele s-ar fi scurs timp de aproximativ 33 de ore

Expertiza ar indica și momentele în care s-ar fi produs cele două perforații ale conductei. Primul orificiu ar fi apărut în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2025, în jurul orei 00:00.

Cel de-al doilea s-ar fi format în dimineața zilei de 16 octombrie, aproximativ între orele 06:00 și 07:00. Din acel moment, gazele s-ar fi infiltrat până în dimineața zilei de 17 octombrie, când s-a produs explozia. Potrivit informațiilor prezentate în materialul citat, perioada totală în care gazele s-ar fi scurs ar fi fost de aproximativ 33 de ore.

Deflagrația s-a produs pe 17 octombrie, la ora 09:08. În intervalul anterior exploziei, locatarii au reclamat miros de gaze și au solicitat intervenția autorităților și a operatorului. Distrigaz Sud Rețele a comunicat după explozie că prima sesizare din 16 octombrie a fost primită la ora 07:08. Alimentarea cu gaze a imobilului a fost ulterior oprită, iar robinetul de branșament a fost sigilat.

În dimineața zilei următoare, la ora 08:44, compania a primit o nouă sesizare referitoare la mirosul de gaze. Echipajul ajuns la imobil ar fi constatat că sigiliul fusese rupt în urma unei intervenții neautorizate. Explozia s-a produs la scurt timp după acest moment.

Sursa:Inquam photos/Octav Ganea

Conducta de gaze ar fi fost montată prea aproape de cablurile electrice

O altă parte a expertizei ar viza poziționarea celor două rețele subterane.

Cablurile electrice se aflau în zonă din jurul anului 1980, în timp ce conducta de gaze ar fi fost instalată aproximativ două decenii mai târziu, în jurul anului 2000. Potrivit informațiilor prezentate de România TV, distanța dintre conducta de gaze și cablurile electrice nu ar fi respectat regulile tehnice privind separarea celor două tipuri de infrastructură.

Expertiza ar indica existența unor abateri în ceea ce privește amplasarea rețelei de gaze în apropierea cablurilor electrice. Documentul ar mai arăta că existența acestora era cunoscută în momentul realizării conductei de gaze.

Aceste elemente urmează să fie analizate de anchetatori împreună cu documentele privind proiectarea, autorizarea, executarea și verificarea lucrărilor. Stabilirea eventualelor responsabilități nu revine expertizei tehnice, ci anchetatorilor și, ulterior, instanței.

Două momente în care explozia ar fi putut fi prevenită

Concluziile atribuite expertizei indică două etape în care evenimentele care au dus la explozie ar fi putut avea o altă evoluție. Prima privește momentul instalării conductei de gaze și respectarea distanței de siguranță față de infrastructura electrică deja existentă. A doua este perioada dintre apariția scurgerii și producerea deflagrației, interval estimat în materialul citat la aproximativ 33 de ore.

În acest timp, sursa scurgerii ar fi putut fi identificată și remediată înainte de acumularea gazelor care a precedat explozia, potrivit concluziilor relatate.

Expertiza tehnică a fost depusă la dosarul penal și urmează să fie analizată împreună cu celelalte probe strânse în anchetă. Printre acestea se află declarațiile martorilor, înregistrările apelurilor, documentele tehnice referitoare la rețele și constatările realizate la fața locului.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a preluat dosarul deschis după explozie. Cercetările au vizat infracțiunea de distrugere din culpă, iar în anchetă au fost implicați polițiști din cadrul Direcției de Investigații Criminale, Serviciului Omoruri și structurii specializate în vătămări și ucideri din culpă.

Patru persoane au murit în explozia din Rahova

Deflagrația s-a produs în dimineața zilei de 17 octombrie 2025, la scara a doua a blocului 32 de pe strada Vicina, în cartierul Rahova din București.

Explozia a afectat grav clădirea cu opt etaje și mai multe apartamente, iar suflul deflagrației a spart și geamurile liceului aflat în apropiere. Blocul avea 108 apartamente, iar locatarii au fost evacuați din cauza stării în care a rămas imobilul.

Patru persoane au murit în urma exploziei, iar printre victime s-a aflat și o femeie însărcinată. Bilanțul de patru decese apare și în datele ulterioare ale anchetei comunicate în 2026. Alte persoane au fost rănite, iar zeci de familii au rămas fără locuințe după distrugerea sau afectarea apartamentelor.

Primele concluzii ale expertizei tehnice aduc noi date privind mecanismul care ar fi dus la deflagrație, însă stabilirea răspunderii penale sau civile a unor persoane ori companii va fi făcută în cadrul anchetei și, ulterior, de instanță.