Zahăr. Sursa foto: pixabay.com
Din cuprinsul articolului
Criza zahărului în România: Patronatul Zahărului din România trage un semnal de alarmă cu privire la propunerea de a permite anual importul a 100.000 de tone de zahăr alb din Ucraina, fără taxe vamale – de patru ori mai mult decât cota stabilită anterior izbucnirii războiului din Ucraina.
România se confruntă din nou cu riscul unei destabilizări majore pe piața zahărului, în contextul în care Uniunea Europeană negociază cu Ucraina o extindere a facilităților comerciale în cadrul acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA).
Criza zahărului în România: risc major pentru producția internă
Reprezentanții industriei românești de zahăr atrag atenția că o astfel de măsură ar pune o presiune puternică asupra producătorilor locali și ar dezechilibra întreaga piață regională. În trecut, România a resimțit deja efectele negative ale importurilor masive de zahăr ucrainean, mai ieftin decât cel produs local, iar impactul a fost devastator pentru fermierii care cultivă sfeclă de zahăr.
Chiar și în prezent, potrivit Patronatului, zahărul de origine ucraineană continuă să pătrundă pe piața internă prin livrări intracomunitare, în pofida reglementărilor impuse de Ordonanța de Urgență nr. 126/2023, care permite importul doar pe bază de licențe până la finalul anului 2025.
Poziția oficială: solicitare de clauze de protecție
Organizația producătorilor de zahăr solicită Comisiei Europene să revină asupra propunerii și să introducă mecanisme automate de protecție, care să poată fi activate în cazul în care importurile afectează grav piața din România sau alte state membre.
Potrivit patronatului, menținerea plafonului anterior de 20.070 de tone ar fi o soluție mai echilibrată, care să nu pericliteze securitatea alimentară sau economia agricolă locală.
Într-un apel transmis autorităților europene, Patronatul cere în mod expres oprirea importurilor excesive din Ucraina și încheierea unui nou acord DCFTA care să protejeze producția agricolă românească.
Criza zahărului. Sursa foto: Pixabay
Contextul european: liberalizare treptată și condiționată
Acordul de liber schimb dintre UE și Ucraina este aplicat provizoriu din 2016 și a facilitat eliminarea taxelor vamale pentru majoritatea produselor agricole. Totuși, pentru produsele considerate sensibile, precum zahărul, s-au menținut anumite limite tarifare și mecanisme de control.
Recent, la finalul lunii iunie 2025, Uniunea Europeană și Ucraina au agreat, în principiu, o revizuire a DCFTA, în baza articolului 29 al Acordului de Asociere. Documentul modernizat urmează să stabilească un nou cadru de acces pe piață, cu accent pe alinierea Ucrainei la standardele europene și introducerea unor clauze de salvgardare care pot fi activate în cazul unor dezechilibre comerciale majore.
În cazul în care noile condiții vor fi aplicate, autoritățile naționale vor putea cere intervenții specifice dacă un volum ridicat de importuri afectează un sector agricol local.
Criza zahărului: producție în scădere drastică
În prezent, în România mai sunt operaționali doar doi procesatori de zahăr: compania austriacă Agrana și Fabrica de Zahăr Premium Luduș – singurul operator cu capital românesc. Împreună, cele două unități urmează să preia în acest an sfeclă cultivată pe aproximativ 14.000 de hectare – cu aproape 40% mai puțin decât anul trecut.
Această scădere drastică a suprafeței cultivate va duce la o producție estimată sub 100.000 de tone de zahăr, în condițiile în care necesarul de consum la nivel național este de patru ori mai mare. În lipsa unor măsuri de protecție și sprijin pentru sectorul local, dependența de importuri va crește, iar competitivitatea fermierilor români ar putea fi grav afectată, scrie economica.net.
