Criză în învățământul românesc. Numărul profesorilor necalificați s-a dublat
- Bianca Ion
- 4 noiembrie 2026, 19:46
Profesori. Sursa foto: Freepik
- Peste 6.300 de profesori necalificați în România. Ce reclamă sindicatele
- Politizarea învățământului și concursurile pentru directori, criticate
- Funcțiile de director devin tot mai puțin atractive pentru profesori
- Schimbări propuse pentru evaluarea elevilor. Ce s-ar putea întâmpla în clasa a VI-a
- Violența din școli. Senatorul Ștefan Pălărie cere intervenții coordonate
- Taxele universitare au crescut cu până la 70%, potrivit senatorului Ștefan Pălărie
Peste 6.300 de profesori necalificați predau în școlile din România, numărul acestora fiind de două ori mai mare decât în perioada anterioară, potrivit vicepreședintelui Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), George Purcaru. Acesta a declarat, în emisiunea „Viitor pentru România” de la Prima News, că modificările legislative privind norma didactică, plata cu ora și numărul elevilor din clase au redus atractivitatea profesiei. Lipsa personalului calificat afectează inclusiv marile centre universitare.
Peste 6.300 de profesori necalificați în România. Ce reclamă sindicatele
George Purcaru consideră că dublarea numărului cadrelor didactice necalificate reprezintă o problemă pentru calitatea educației.
Vicepreședintele FSLI a criticat modificările legislative recente, printre care majorarea normei didactice, schimbarea condițiilor de remunerare pentru plata cu ora și creșterea numărului de elevi din clase. Potrivit acestuia, măsurile au afectat atât activitatea profesorilor, cât și condițiile în care elevii participă la cursuri.
Reprezentantul sindical a atras atenția că dificultățile de recrutare nu se limitează la localitățile mici, fiind întâlnite și în marile centre universitare. În anumite situații, lipsa profesorilor calificați a determinat școlile să apeleze la studenți pentru susținerea activităților didactice.
Politizarea învățământului și concursurile pentru directori, criticate
La dezbaterea televizată a participat și senatorul Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru Învățământ din Senat.
Unul dintre subiectele discutate a fost influența politică asupra ocupării funcțiilor de conducere din școli și inspectoratele școlare. Ștefan Pălărie a criticat situațiile în care apartenența sau loialitatea politică ar putea avea o influență mai mare decât pregătirea profesională a candidaților.
Senatorul a făcut referire la cazuri semnalate în teritoriu, în care persoane considerate competente ar fi fost îndepărtate din competițiile pentru funcțiile de conducere deoarece nu ar fi acceptat anumite condiționări politice. Acesta a susținut că selecția directorilor trebuie să se bazeze pe competență și experiență profesională.
Printre soluțiile propuse se numără revenirea la un sistem de pregătire și selecție prin intermediul unui corp de experți în management educațional. Pălărie a amintit de Corpul Național de Experți în Management Educațional, apreciind că reducerea standardelor de acces a afectat rolul acestui mecanism.
La rândul său, George Purcaru a declarat că depolitizarea sistemului de educație este discutată de mulți ani, fără rezultate concrete. Vicepreședintele FSLI a susținut că schimbările politice continuă să fie însoțite de încercări de ocupare a funcțiilor de conducere de către persoane apropiate celor aflați la putere.

George Purcaru. Sursă foto: fsli.ro
Funcțiile de director devin tot mai puțin atractive pentru profesori
George Purcaru a vorbit și despre dificultățile întâmpinate de unitățile de învățământ în atragerea unor candidați pentru posturile de conducere. Reprezentantul sindical consideră că atribuțiile unui director sunt greu de îndeplinit atunci când acesta trebuie să continue, în paralel, activitatea didactică la clasă.
În opinia sa, responsabilitățile administrative și manageriale necesită timp și pregătire, ceea ce face dificilă îndeplinirea simultană a celor două roluri. Purcaru a susținut că sistemul de formare a managerilor școlari trebuie reorganizat, iar pregătirea continuă a profesorilor ar trebui să urmărească dezvoltarea competențelor profesionale.
Acesta a criticat abordarea în care participarea la programele de formare este redusă la obținerea unor diplome, fără un accent suficient pe competențele dobândite.
Schimbări propuse pentru evaluarea elevilor. Ce s-ar putea întâmpla în clasa a VI-a
Un alt subiect al dezbaterii a vizat modul în care sunt evaluate cunoștințele elevilor și criteriile folosite pentru orientarea acestora către liceu.
Senatorul Ștefan Pălărie a susținut că evaluarea ar trebui să includă mai multe discipline, nu să se concentreze exclusiv asupra Limbii române și Matematicii. Acesta a vorbit despre posibilitatea introducerii unei noi forme de evaluare națională în clasa a VI-a. Potrivit propunerii discutate, rezultatele ar putea contribui la identificarea aptitudinilor și intereselor elevilor, pentru a-i ajuta să aleagă un parcurs liceal potrivit.
George Purcaru s-a declarat favorabil unei evaluări care să urmărească nivelul culturii generale, dar și abilitățile individuale ale copiilor. Reprezentantul sindical consideră că interesele și opțiunile elevilor trebuie luate în calcul atunci când sunt stabilite criteriile de evaluare și orientare școlară.
Violența din școli. Senatorul Ștefan Pălărie cere intervenții coordonate
În cadrul emisiunii a fost abordată și problema violenței din unitățile de învățământ.
Ștefan Pălărie a susținut că majorarea sancțiunilor aplicate pentru comportamente violente nu este suficientă pentru rezolvarea acestei probleme. Senatorul consideră necesară o intervenție care să implice mai multe instituții și persoane responsabile de protecția copiilor. Printre acestea se numără psihologul școlar, dirigintele, familia și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC).
În anumite situații, intervențiile ar trebui completate și prin măsuri de sprijin social pentru familiile care au nevoie de ajutor. George Purcaru a susținut aplicarea principiului toleranței zero față de violență, indiferent dacă persoanele afectate sunt elevi, profesori sau părinți.
Vicepreședintele FSLI a reclamat și deficitul de specialiști care pot oferi sprijin copiilor în școli. Acesta a explicat că atribuțiile consilierului școlar sunt diferite de cele ale psihologului școlar și a cerut alocarea unor resurse suplimentare pentru serviciile de asistență psihologică.
Taxele universitare au crescut cu până la 70%, potrivit senatorului Ștefan Pălărie
În ultima parte a dezbaterii au fost discutate și dificultățile financiare cu care se confruntă studenții.
Printre problemele menționate s-au numărat majorarea cheltuielilor de trai, creșterea taxelor universitare, accesul la burse și costurile transportului.
Ștefan Pălărie a afirmat că, în urma unei analize realizate la nivelul universităților, au fost identificate creșteri ale taxelor de școlarizare de până la 70%.
Aceste majorări au fost discutate în contextul dificultăților întâmpinate de studenți pentru acoperirea cheltuielilor necesare continuării studiilor.