Din cuprinsul articolului
Un nou raport al Programului Alimentar Mondial (PAM) atrage atenția asupra unui risc major la nivel global: continuarea conflictului din Iran ar putea declanșa o criză alimentară fără precedent. Potrivit analizei prezentate marți, zeci de milioane de oameni ar putea ajunge în situații de foamete acută în următoarele luni.
Estimările vin într-un context deja fragil, în care sistemul alimentar global este afectat de conflicte, schimbări climatice și instabilitate economică.
PAM avertizează că 45 de milioane de oameni ar putea intra în foamete acută
Oficialii Programului Alimentar Mondial au prezentat cifrele într-o conferință de presă susținută la Geneva, subliniind impactul direct al conflictului asupra lanțurilor de aprovizionare.
Potrivit lui Carl Skau, director executiv adjunct al PAM, efectele combinate ale creșterii prețurilor și blocajelor logistice ar putea împinge încă 45 de milioane de oameni în foamete acută.
"Asta va duce nivelurile foametei globale la un record al tuturor timpurilor şi este o perspectivă teribilă, teribilă", a declarat acesta.
În prezent, aproximativ 319 milioane de persoane la nivel global se confruntă deja cu insecuritate alimentară severă. O creștere suplimentară ar duce situația la un nivel fără precedent.
Rutele umanitare sunt afectate de conflict
Potrivit analizei, atacurile americano-israeliene asupra Iranului, care au început pe 28 februarie, au afectat grav transporturile umanitare.
Mai multe rute esențiale au fost blocate sau redirecționate, ceea ce a dus la întârzieri în livrarea ajutoarelor către zone deja afectate de crize alimentare.
Aceste blocaje au un efect în lanț asupra distribuției alimentelor, în special în regiunile dependente de importuri.
Creșterea costurilor de transport agravează situația
Un alt factor major identificat de PAM este creșterea rapidă a costurilor de transport maritim.
Carl Skau a precizat că aceste costuri au crescut cu aproximativ 18% după declanșarea atacurilor din regiune.
Această majorare afectează direct prețul alimentelor, în special în țările vulnerabile, unde importurile reprezintă principala sursă de aprovizionare.
În plus, unele nave au fost nevoite să își schimbe traseele pentru a evita zonele de conflict, ceea ce a dus la costuri suplimentare și întârzieri.
Ayatollahul Khamenei și harta Iranului / sursa foto: ChatGPT
Foametea globală era deja la niveluri critice
Oficialii PAM subliniază că situația actuală nu pornește de la zero. Chiar înainte de escaladarea conflictului, foametea globală se afla la un nivel alarmant.
"Deja înainte de acest război ne aflam într-o furtună perfectă în care foametea nu a fost niciodată atât de gravă, în termeni de numere şi de cât de profundă este această foamete", a explicat Carl Skau.
Această „furtună perfectă” este rezultatul mai multor factori suprapuși, inclusiv conflicte regionale, inflație și reducerea ajutoarelor internaționale.
Reducerea finanțărilor complică intervențiile umanitare
Pe lângă problemele logistice și economice, Programul Alimentar Mondial se confruntă și cu dificultăți financiare.
Potrivit oficialilor, finanțarea pentru programele umanitare a scăzut, în contextul în care multe state își redirecționează resursele către domeniul apărării.
Această tendință limitează capacitatea organizațiilor internaționale de a interveni rapid și eficient în zonele afectate de foamete.
Iran, Ianuarie 2026 / sursa foto: captură video
Un risc global care depășește granițele conflictului
Impactul conflictului din Iran nu se limitează la regiunea direct afectată, ci are consecințe globale asupra piețelor alimentare și energetice.
Creșterea prețurilor la petrol influențează costurile de producție și transport, ceea ce duce la scumpirea alimentelor în întreaga lume.
În același timp, perturbarea rutelor comerciale afectează disponibilitatea produselor în numeroase state, în special în cele dependente de importuri.
Perspectivele rămân îngrijorătoare
Raportul PAM conturează un scenariu îngrijorător, în care continuarea conflictului ar putea agrava rapid criza alimentară globală.
Oficialii avertizează că fără măsuri urgente, milioane de oameni ar putea fi împinși în situații extreme, cu efecte pe termen lung asupra stabilității economice și sociale.
