Criza apei calde din București se adâncește. Explicațiile lui Radu Opaina despre avaria majoră, efecte și lipsa soluțiilor reale

Criza apei calde din București se adâncește. Explicațiile lui Radu Opaina despre avaria majoră, efecte și lipsa soluțiilor realeRadu Opaina. Sursa foto: captura video

Bucureștiul traversează una dintre cele mai grave crize ale sistemului de termoficare din ultimii ani. Mii de blocuri din Capitală au rămas fără apă caldă sau primesc acest serviciu la parametri mult sub cei prevăzuți de lege și de contractele de furnizare, în timp ce autoritățile oferă explicații limitate și termene incerte de remediere.

Avaria majoră produsă la CET Sud a readus în atenție starea critică a infrastructurii de producere și distribuție a agentului termic, dar și relația defectuoasă dintre furnizori, autorități și consumatori. Într-un interviu acordat de Radu Opaina, reprezentant al Federației Asociațiilor de Proprietari, aflăm de ce situația actuală nu este un accident izolat, ci consecința directă a unor ani întregi de neglijență, lipsă de investiții și absență a unei strategii coerente.

O avarie anunțată: infrastructură veche și lipsă de întreținere

Radu Opaina susține că avaria de la CET Sud era previzibilă, având în vedere starea tehnică a instalațiilor. „Cauza principală o reprezintă o defecțiune majoră la instalația de la CET Sud, care este efectul anilor din urmă în care nu s-au făcut lucrări de reparații și întreținere curente și obligatorii”, a declarat acesta. El a subliniat faptul că populația nu poate fi făcută responsabilă pentru această situație, în condițiile în care și-a respectat obligațiile contractuale. „Populația a plătit la zi facturile, iar acestea conțin și o cotă componentă pentru reparații și întreținere”, a explicat Opaina, arătând că lipsa intervențiilor tehnice nu poate fi justificată financiar.

Efectele avariei sunt resimțite la scară largă. Potrivit datelor centralizate de Federația Asociațiilor de Proprietari, aproximativ 3.500 de clădiri din București sunt afectate. „Este vorba despre circa 3.500 de clădiri, ceea ce înseamnă aproximativ 500.000 de locuitori”, a precizat Radu Opaina. Cele mai mari probleme se înregistrează în sectoarele 2, 3 și 4, în mare majoritate, zone în care mii de familii se confruntă zilnic cu lipsa unui serviciu public esențial.

Ce date există și de unde provin informațiile

În lipsa unei comunicări clare și coerente din partea autorităților, asociațiile de proprietari încearcă să adune informații din surse limitate. Radu Opaina a explicat că „datele de care dispunem sunt cele de pe site-ul Termoenergetica și de la asociațiile de proprietari care ne comunică situația”. El consideră că această lipsă de transparență reprezintă o problemă sistemică. „Lipsa de comunicare dintre furnizori și consumatori este una din problemele principale ale României”, a afirmat Opaina, adăugând că, în cazul avariilor majore, situația este și mai gravă.

Potrivit reprezentantului Federației Asociațiilor de Proprietari, sistemul de termoficare din București nu dispune de instrumente moderne de monitorizare și prevenție. „În cazul avariilor este extrem de dificil de prevăzut și de prevenit, pentru că sistemul nu are nimic implementat din punct de vedere tehnic”, a spus acesta.

Această realitate face ca intervențiile să fie reactive, nu preventive, iar consecințele să fie suportate aproape exclusiv de consumatori.

Pagube uriașe pentru consumatori și riscuri grave

Impactul avariei nu se rezumă la disconfort. Radu Opaina vorbește despre pierderi majore și riscuri serioase pentru populație. „Pagubele sunt imense pentru consumatorii care nu au primit un serviciu de bază și vital, conform legii și contractului”, a declarat el. La aceste pierderi se adaugă „daune morale din cauza disconfortului creat”, dar și „daune colaterale din cauza unor cheltuieli suplimentare necesare pentru încălzire și apă caldă pe alte căi”.

Mai mult, Opaina avertizează asupra pericolelor generate de soluțiile improvizate. „Există un risc major de expunere la incendii și explozii, din cauza utilizării de surse improvizate”, a subliniat acesta.

Nicio soluție rapidă pentru rezolvarea crizei

Perspectivele pe termen scurt sunt extrem de limitate. „Pe termen scurt nu există soluții”, a afirmat categoric Radu Opaina. Pe termen mediu și lung, acesta vede doar două direcții posibile: „fie intervenția fermă și corectă asupra sistemului, fie individualizarea producerii de apă caldă și căldură la nivel de apartament”, o soluție care însă presupune costuri semnificative pentru proprietari.

Deși cadrul legal oferă teoretic posibilitatea despăgubirilor, realitatea este cu totul alta. „Pârghiile pentru plata despăgubirilor o reprezintă legea și contractul de furnizare, dar care nu s-au aplicat niciodată”, a explicat Opaina. El a adăugat că „nicio asociație nu a făcut niciun demers în acest sens, pentru că trebuie bani să faci astfel de acțiuni, iar încrederea în justiție nu există pentru astfel de situații”. Potrivit acestuia, „niciodată nicio instanță nu a dat câștig de cauză drepturilor consumatorilor de servicii publice de utilități”.

Concluzie: un sistem în colaps și lipsa voinței politice

În final, Radu Opaina descrie situația drept una fără precedent prin complexitate și gravitate. „În concluzia momentului, situația este extrem de critică și complicată”, a spus el, subliniind că lipsește complet o abordare coerentă din partea autorităților. În opinia sa, „nu există niciun fel de acțiune politică pozitivă de reglementare a acestor sisteme locale de încălzire, care să ofere populației un trai sigur și civilizat”.

Criza actuală a apei calde din București confirmă, încă o dată, fragilitatea unui sistem vechi și prost administrat, în care costurile reale sunt suportate constant de cetățeni, în timp ce soluțiile structurale continuă să fie amânate.