Deși, teoretic, avem învățământ „gratuit”, desele schimbări făcute de minister și inspectorate cu privire la examene și cerințele puse artificial și adesea absurd în bareme obligă familiile să cheltuie, în medie, circa 10.000 de lei anual pentru meditații, after school și materiale didactice.

Un studiu realizat de organizația „Salvați Copiii” scoate la iveală povara financiară tot mai mare pe care o suportă părinții din România pentru educația copiilor.

Cercetarea, desfășurată la finalul anului 2024, indică o creștere de aproximativ 3.100 de lei a costurilor anuale față de 2021, fapt ce accentuează inegalitățile în accesul la educație.

Cine sunt cei mai afectați de feudalismul din învățământ

Studiul arată că sumele pentru educația copiilor cresc pe măsură ce copilul avansează în ciclurile de învățământ.

Părinții cheltuiesc în medie 6.803 lei anual pentru un copil aflat la ciclul primar, însă suma ajunge la 10.781 de lei pentru gimnaziu și 12.119 de lei pentru liceu.

Acest fenomen accentuează discriminarea copiilor din medii vulnerabile, care au acces limitat la astfel de resurse.

Meditațiile, greu de evitat în sistemul de învățământ de stat

Un alt aspect alarmant în educația copiilor este legat de meditații, pe care 48% dintre părinți le plătesc pentru copiii lor.

Costul anual mediu pentru meditații este de 6.234 lei, o sumă considerabilă, justificată în principal de pregătirea pentru examenele naționale (58%), recuperarea materiei (36%) și îmbunătățirea performanțelor (32%).

În mod surprinzător, 19% dintre elevii din ciclul primar participă deja la meditații, un semn al presiunii tot mai mari pentru performanță academică.

Acces inegal la after school

Costurile pentru programele after school sunt printre cele mai ridicate, cu o medie de 6.781 lei anual per copil, iar accesul este inegal distribuit.

În mediul urban, în special în București, acestea sunt mai frecvent utilizate (15%), în timp ce doar 3% dintre familiile din mediul rural își permit astfel de programe.

Pe de altă parte, contribuțiile pentru fondul clasei și fondul școlii, deși încă prezente, au înregistrat o scădere.

Doar 16% dintre părinți afirmă că fondul clasei este obligatoriu, față de 22% în 2021, iar 7% consideră fondul școlii obligatoriu, față de 13% anterior.

Propuneri pentru reformarea sistemului de învățământ

Pentru a combate aceste inegalități, organizația propune o serie de măsuri, printre care:

• Crearea unui sistem național de monitorizare pentru sprijinirea elevilor aflați în risc de abandon școlar;
• Alocarea de resurse pentru educația remedială;
• Implementarea programelor de masă caldă în școli;
• Revizuirea curriculumului școlar și adaptarea acestuia la cerințele pieței muncii;
• Reevaluarea metodologiei Evaluării Naționale.

În prezent, România alocă doar 3,3% din PIB pentru educație, cu mult sub media Uniunii Europene de 4,7%.