Raportul anual privind statul de drept a evidențiat deficiențe la diverse state membre, dar în special a criticat Polonia, calificând independența judiciară din țară un motiv de „gravă îngrijorare”.

A condamnat totodată Ungaria, Bulgaria, România, Croația și Slovacia pentru că nu asigură suficientă independență instanțelor.

CE a subliniat și scandalurile de corupție și deficiențele în materie de luptă anticorupție din Bulgaria, Slovacia, Croația, Cehia, Ungaria și Malta.

Vicepreședinta CE Vera Jourova a declarat că raportul va servi drept mecanism preventiv pentru detectarea timpurie a problemelor legate de statul de drept. Ea a subliniat că dacă statul de drept e compromis într-un stat membru atunci întreaga UE este în pericol.
„Când statul de drept e absent sau când există un risc, există un efect concret asupra fiecăreia dintre viețile noastre”, a declarat ea presei.

Comisarul ceh a apreciat că deficiențele legate de justiție, lupta anticorupție, libertatea și pluralismul presei și mecanismele instituționale de control și echilibru „se contopesc adesea într-un cocktail nepotabil, chiar dacă ingredientele lui individuale par a fi în regulă”.

Raportul nu va duce însă la măsuri concrete împotriva vreunui stat membru – deși poate servi drept bază a unor investigații ulterioare privind anumite state membre. CE a declarat că pentru violări concrete ale normelor UE își va folosi celelalte instrumente legale, cum sunt anchetele privind probleme sistemice pe baza Articolului 7 sau procedurile de infringement pentru anumite nereguli.

De asemenea, nu pe baza raportului se vor lua decizii de suspendare a fondurilor UE atunci când un stat încalcă dreptul comunitar, a precizat Jourova.

Comisarul justiției, Didier Reynders, a admis că raportul nu conține informații noi, dar oferă în schimb un tablou general al situației statului de drept în UE.

Problemele identificate la statele membre vor fi discutate de miniștrii de externe ai UE, președinția germană a UE intenționând să programeze anul acesta discuții privind situația din Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca și Estonia.
Procedura va dura doi-trei ani, a afirmat Reynders.

„Tigru de carton”

Europarlamentarul liberal slovac Michal Simecka a declarat că e important ca CE să monitorizeze acum încălcările statului de drept cu o atenție la fel de mare ca aceea acordată verificării nivelurilor datoriei și deficitului în UE, dar și că chestiunea „ultra-delicată” a statului de drept a încetat să mai fie tabu pentru țările UE.
El a declarat totuși pentru EUobserver că raportul riscă să rămână un „tigru de carton”, dacă rezultatele lui nu vor duce la consecințe.

Problema statului de drept a devenit un obstacol politic major în calea deblocării bugetului UE de 1,85 trilioane de euro și a fondului de redresare în urma pandemiei.
O majoritate a statelor membre a sprijinit miercuri propunerea președinției germane a UE de suspendare a fondurilor europene în caz de violări ale statului de drept.

Ceea ce înseamnă că acum pot începe negocierile cu PE, care trebuie să aprobe bugetul UE pe termen lung.
E însă crucial faptul că acest compromis german nu a fost susținut nici de țările care resping condiționarea fondurilor de statul de drept (Ungaria și Polonia), nici de acelea care, din contră, doresc un instrument și mai puternic (Olanda, Finlanda, Danemarca, Suedia, Belgia și Luxembourg).