Clasare pe prescripție pentru Kovesi, într-un dosar unde era acuzată pentru coordonarea unui grup infracțional

Clasare pe prescripție pentru Kovesi, într-un dosar unde era acuzată pentru coordonarea unui grup infracțional Laura Codruța Kovesi. Sursa foto: EVZ

PICCJ a închis dosarul instrumentat de Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) împotriva Laurei Codruța Kovesi, care era acuzată pentru coordonarea unui grup infracțional organizat și cinci fapte de represiune nedreaptă. Clasarea a fost făcută deoarece a intervenit prescripția faptelor, fără a fi însă infirmitate acuzațiile aduse de SIIJ.

Kovesi acuzată de complicitate la represiune nedreaptă

Dosarul Laurei Codruța Kovesi pentru fapte de constituire de grup infracțional organizat în modalitatea coordonării și complicității la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, a fost clasat de procurorul Mihai-Eduard Ilie de la Parchetul General, confor, website-ului Lumea Justiției.

Dosarul a fost constituit în legătură cu modul în care DNA i-a trimis în judecată pe fostul procuror general al Parchetului Curții de Apel Ploiesti, Liviu Tudose, fostul adjunct al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Aurelian Mihăila, fostul deputat Sebastian Ghiță, fostul șef al IPJ Prahova Viorel Dosaru și fostul sef al DGA Prahova, Constantin Ispas, toți achitați definitiv de Înalta Curte.

Este de reținut faptul că soluția de clasare obținută de Laura Kovesi nu a fost dată pe motiv că faptele nu au existat sau nu au fost probate, procurorul PICCJ neinfirmând niciuna dintre acuzațiile reținute în sarcina actualei șefe a Parchetului European.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dosar fabricat de DNA, condusă de Kovesi, la acea vreme

SIIJ stabilise că: „Există bănuiala rezonabilă că procurorul-șef de direcție Kovesi Laura Codruța a săvârșit infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 alin. 1 si 3 Cod penal, sub forma coordonării, (...)”.

SIIJ mai arăta că, „pe durata exercitării mandatului de procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție, în perioada 2015-2016, a coordonat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine și dispoziții (respectiv Circulara nr. 2757/C/2016 din 10.10.2016, prin care a admis posibilitatea audierii pe parcursul urmăririi penale a aceleiași persoane, atât în calitate de martor cu identitate protejată, cât și în aceea de martor cu identitate reală, precum și Ordinul nr. 38 din 25.04.2016, privind adoptarea unor practici unitare în administrarea probelor audio / video la nivelul D.N.A., prin care au fost încălcate dispozițiile art. 143 alin. 2 și 4 Cod procedură penală), grupul infracțional inițiat de procurorii Negulescu Mircea, Onea Lucian Gabriel și ofițerul de poliție judiciară Iordache Mihai Iuliano.”

DNA

DNA. Sursa foto: Facebook

În rechizitoriul SIIJ se mai arată că la respectivul grup ar mai fi aderat „procurorii Deaconu Giluela, Răileanu Elena Cerasela, Savu Alfred și ofițerul de poliție judiciară Florea Gabriela, aceștia din urmă acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals”.

Trimiterea în judecată, considerată în rechizitoriul SIIJ ca fiind represiune nedreaptă, a unor înalți magistrați din justiție și Ministerul de Interne a fost fabricat de DNA în perioada de apogeu a aplicării Protocolului din 2009 PICCJ-SRI, semnat de Laura Kovesi și șeful operativ al SRI de la acea data, Florian Coldea (protocol declarat ulterior nelegal de CCR).

Rechizitoriu nelegal și netemeinic

De asemenea, tot SIIJ constatase că: “Probele administrate în cauză dovedesc faptul că procurorul-șef direcție Kovesi Laura Codruța l-a determinat, prin conduita sa de procuror ierarhic, prin dispozițiile pe care le-a luat cu privire la rechizitoriul nr. 308/P/2015 și prin ignorarea referatelor procurorilor cu funcții de conducere din cadrul D.N.A. – Structura Centrală, pe procurorul-șef secție Popovici Gheorghe să confirme, fără vinovăție, un rechizitoriu nelegal și netemeinic, ”

SIIJ arată că astfel s-a dispus, „trimiterea în judecată a cinci persoane, la data de 28 iunie 2016, despre care un număr de patru procurori au precizat în scris că nu se impune trimiterea în judecată, ceea ce constituie un număr de cinci infracțiuni de complicitate la represiune nedreaptă sub forma participației improprii, prev. de art. 52 alin. 3 Cod penal în ref. la art. 48 alin. 1 Cod penal, rap. la art. 283 alin. 1 Cod penal (cinci infracțiuni)”.