Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a explicat luni că desființarea SIIJ în 2022 a fost imperativ necesară, însă el o consideră doar o măsură temporară.

Cătălin Predoiu a subliniat că această decizie privind desființarea SIIJ ridică întrebări care vor trebui adresate în viitor, poate nu în acest an și nu doar privind DNA-ul, ci și în cadrul Parlamentului, Guvernului și CSM-ului.

Cătălin Predoiu vede desființarea SIIJ drept o soluție temporară

„Anul 2022 a marcat adoptarea unei legi importante privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Aş vrea să spun ceea ce am spus şi atunci, soluţia adoptată din punctul meu de vedere este una temporară”, a spus ministrul de Interne, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Cătălin Predoiu a explicat că adoptarea legii a fost influențată de o serie de factori pe care nu i-a putut schimba în calitate de ministru al Justiției.

Acesta a făcut referire la poziția fermă a CSM-ului privind desființarea ulterioară a SIIJ și presiunea pentru încheierea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), un obiectiv care a deschis perspective în ceea ce privește extinderea spațiului Schengen.

„Era absolut necesar să procedăm la desfiinţarea SIIJ în 2022 şi nu o puteam face decât într-un fel în care să obţinem sufragiile CSM.

Am spus atunci şi o repet astăzi că eu o văd ca pe o soluţie temporară. Asta rămâne o temă, poate nu pentru anul acesta şi nu pentru DNA, cât pentru Parlament, guvern şi CSM, în perspectivă”, a completat Predoiu, conform News.ro.

Competențele Secției, preluate de Parchetele obișnuite

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 11 martie 2022, Legea privind desfiinţarea SIIJ, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, a informat Administraţia Prezidenţială.

Propunerea legislativă, propusă de Ministerul Justiției și aprobată de Camera Deputaților la data de 21 februarie 2022, stipula că SIIJ va fi desființată, iar atribuțiile sale vor fi preluate de către parchetele obișnuite. De asemenea, se stabilea că anchetele vor fi conduse de procurori special desemnați.

„Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede legea.

Legea privind desființarea SIIJ, contestată de USR, AUR și PSD

Legea a fost supusă unor contestații la Curtea Constituțională a României (CCR) din partea USR, AUR și PSD, însă acestea au fost respinse de către instanță.

Una dintre argumentele avansate de CCR a fost că avizele emise de Comisia de la Veneția nu au caracter obligatoriu, competența de desființare a Secției Speciale revine Parlamentului și nu instanțelor judecătorești, iar structura sistemului național de justiție face parte din identitatea constituțională a statului român.