La reuniunea JAI, Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a abordat problema combaterii traficului de droguri și a criminalității organizate, evidențiind fluxul semnificativ de droguri care pătrunde în Europa prin porturile din vestul continentului, folosind containere.

Într-o reuniune recentă a Consiliului JAI (Justiție și Afaceri Interne) din 25 ianuarie, desfășurată la Bruxelles, a fost abordată o temă deosebit de urgentă și complexă: combaterea traficului de droguri în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene (UE). Această discuție, care a avut loc în cadrul primei reuniuni a Consiliului JAI din anul în curs, subliniază importanța acordată acestui subiect de către autoritățile europene.

Poziția lui Cătălin Predoiu după Consiliul JAI

Ministrului Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a vorbit, după Consiliul JAI, despre combaterea traficului de droguri la nivel naţional şi european.

„Intră foarte mari cantități de droguri prin porturile din vestul Europei, prin containere; vorbim de un adevărat flux continuu; comisarul European Johansson spunea că acest flux este precum un râu care se varsă într-o mare prin mai multe guri, care sunt marile porturi din Vestul Europei; de aceea, președinția belgiană a inițiat o platformă de cooperare denumită „Alianța Porturilor”, în care să fie reunite integrat eforturile polițienești, ale administrațiilor portuare și vamale, dar și ale operatorilor privați, în prevenirea și combaterea drogurilor; voi prezenta Ministerului Transporturilor și Ministerului Finanțelor, Autorității Vamale acest tip de platformă, precum și Administrației Portului Constanța această platformă și voi solicita discuții pentru a reuni eforturile noastre, să vedem ce putem face mai mult împreună pentru depistarea containerelor prin care intră droguri”, a spus Predoiu.

Cauzele traficului de droguri în Europa

Traficul de droguri în Europa are rădăcini adânci și multiple cauze, care necesită o abordare complexă și integrată. Trei dintre cele mai semnificative motive sunt:

1. Infiltrarea prin porturile vest europene: Cantități masive de droguri sunt introduse în Europa prin porturile din vest, folosind containere. Acest fenomen, descris ca un "râu care se varsă într-o mare" de către comisarul european Johansson, necesită o cooperare sporită între autoritățile polițienești, administrațiile portuare și operatorii privați.
2. Operațiunile rețelelor de crimă organizată: Grupările criminale operează traficul de droguri ca pe o afacere internațională integrată, generând profituri uriașe și folosind violența și corupția pentru a-și atinge scopurile. Combaterea acestor rețele necesită o cooperare strânsă între statele membre și întărirea capacității de investigare și aplicare a legii.
3. Impactul social și infracțional: Traficul de droguri generează o serie de infracțiuni și violențe în țările europene, inclusiv explozii, schimburi de focuri și alte forme de criminalitate asociată. Aceste fenomene, în creștere în Europa, subliniază necesitatea unei acțiuni urgente și coordonate pentru a proteja populația și a combate răspândirea drogurilor.

Cătălin Predoiu a specificat că în prezent Europa se află în al doisprezcecelea ceas în ceea ce privește combaterea traficului de droguri.

„În Suedia, în 2023 au avut loc peste 300 de incidente implicând schimburi de focuri asociate traficului de droguri, în care și-au pierdut viața 53 de persoane. Aceste fenomene și aceste cifre erau de neconceput în UE în urmă cu numai 10 ani. Europa este în ceasul al 12-le privind combaterea traficului de droguri. Este crucial să ne mobilizăm acum pentru a reduce drastic acest fenomen și a proteja generațiile viitoare de flagelul drogurilor, violență și decadență socială. Traficul de droguri a devenit la fel de periculos pentru UE precum terorismul. Și trebuie acționat cu aceeași concertare și vigoare contra lui, precum s-a acționat și se acționează contra terorismului”, a declarat Cătălin Predoiu.

 

Ce anume s-a conturat în cadrul JAI?

Reuniunea Consiliului JAI a evidențiat un consens larg cu privire la necesitatea unei acțiuni urgente și coordonate în combaterea traficului de droguri. Principalele direcții de acțiune convenite includ:

• Reacția trebuie să fie urgentă;
• Reacția trebuie să fie concertată, trebuie să ridicăm cooperarea polițienească la un nivel superior;
• Eforturile poliției trebuie concertate cu eforturile autorităților portuare și vamale;
• Trebuie să folosim mai mult tehnologia în depistarea containerelor în care sunt ascunse drogurile;
• Trebuie să combatem corupția din porturi și din vămi în general;
• E nevoie de mai multe investiții în logistica forțelor de poliție;
• Se impune un schimb mai intens de informații și cooperare cu polițiile din America de Sud și Caraibe. Deja s-au făcut pași în acest sens prin formarea unei rețele de cooperare numită Comitetul Latino-American pentru Securitate Internă – CLASI. Fac parte Argentina, Bolivia, Chile, Costa Rica, Republica Dominicană. Ecuador, El Salvador, Panama, Mexic, Paraguay, Peru, Uruguay, iar recent s-au alăturat și Honduras și Columbia. (în total 14 state);
• Statele membre trebuie să aplice ,,Foaia de Parcurs privind combaterea traficului de droguri și crima organizată,,;
• E nevoie de eforturi pe partea de prevenție. Trebuie mobilizate campanii de informare în rândul tinerelor generații, în școli și în societate în general;
• Combaterea traficului de droguri trebuie să devină o prioritate permanentă în țările membre ale UE.

Care sunt prioritățile României

În cadrul dezbaterii, România a subliniat importanța prioritizării combaterii traficului de droguri și a criminalității organizate. Cu un bilanț impresionant de acțiuni și operațiuni de combatere a traficului de droguri, România își reafirmă angajamentul de a lupta împotriva acestui fenomen și de a proteja societatea.

„Pentru anul 2024, am securizat un buget de aproape 200 milioane de euro pentru investiții necesare realizării ,,Foii de Parcurs” europene pentru combaterea traficului de droguri și a crimei organizate.

Succesul în lupta contra drogurilor depinde însă și de o mai bună cooperare a sistemului judiciar în ansamblu. Potrivit legii române, infracțiunile grave privind traficul de droguri se investighează sub coordonarea procurorului. Justiția este și trebuie să rămână independentă. Dar trebuie să fie conștientă că flagelul drogurilor este o vulnerabilitate care nu trebuie scăpată de sub control. Pentru că provoacă un gen de infracționalitate care poate deveni o amenințare la adresa tuturor segmentelor sociale și profesionale. Inclusiv la adresa independenței justiției.

În încheiere, am subliniat faptul că toate statele membre trebuie să consolideze statutul polițiștilor. În lupta cu traficanții de droguri, avem nevoie de polițiști bine plătiți, bine pregătiți profesional și bine echipați. Repet, lupta cu traficanții de droguri și crima organizată va rămâne o prioritate a Poliției Române în mandatul meu”, a mai spus ministrul MAI.