MAI trece printr-o adevărată criză de personal de câțiva ani, însă situația din acest an pare critică. Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, anunță că în 2023 sistemul a pierdut aproximativ 10.000 de cadre, după ce au ieșit la pensie. Situația este cu atât mai presantă cu cât MAI avea nevoie de încă 20.000 de polițiști pentru a asigura buna funcționare a instituției.

În anul 2023, aproximativ 10.000 de cadre au ieșit la pensie din Poliția Română, după cum menționa și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât instituția mai avea nevoie de un număr de 20.000 de polițiști pentru a-și putea desfășura în bune condiții activitatea.

Poliția Română nu reușește să țină pasul cu plecările din sistem

Numărul polițiștilor din România se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. Doar în ultimii doi ani, numărul plecărilor din sistem s-a dublat din cauza incertitudinilor cauzate de Guvern. Pe lângă pensionare, foștii polițiști au decis să părăsească sistemul în căutarea unor structuri care pot oferi salarii mai mari.

Comparativ cu nivelul european, România are aproape de două ori mai puțini polițiști raportat la numărul de locuitori. După ultimele informații ale ministrului de Interne, Poliția Română ar avea nevoie de încă 20.000 de cadre pentru ca instituția să funcționeze la un nivel optim.

Din cauza lipsei de personal, începând cu anul 2017, absolvenții de liceu ajung polițiști după doar zece luni de pregătire.

Număr de pensionări record în Poliția Română

Ultimele modificări legislative au dat startul la o fugă a polițiștilor din sistem. Astfel, numărul celor care au ieșit la pensie, deși nu au împlinit vârsta de 50 de ani, a crescut în mod îngrijorător.

Potrivit reprezentantului sindicatului Europol, Cosmin Andreica, în Poliția Română lipsesc doi din zece polițiști:

„Este vorba despre plecări masive care s-au înregistrat în luna decembrie. Probabil că vorbim despre peste 2.000, 2.500 de cereri, încă nu sunt centralizate. Este vorba despre agenți, ofițeri, polițiști cu funcții de conducere, de execuție. E clar că Guvernul și statul nu și-au dorit ca acești oameni să rămână în sistem, și asta, pentru că au avut de ales acești polițiști care deja îndeplineau de ceva vreme condițiile de pensionare. Aveau de ales între o creștere salarială de 5%, care însemna aproximativ 200 de lei în medie, brut, la salariu, sau o indexare a pensiilor cu 13,8%”, a declarat reprezentantul Europol.

Întrebați despre motivul plecării, polițiștii dau vina pe lipsa de predictibilitate din sistem. Majorările de salarii promise în trecut nu ar fi fost respectate, iar acum guvernanții anunță că vor schimba legea pensiilor.

Tinerii nu mai sunt atrași de meseria de polițist

La finalul anului 2023, aproximativ 2.500 de cadre au ieșit la pensie. Un motiv pentru această situație îl reprezintă condițiile mai avantajoase de a ieși la pensie, comparativ cu beneficiile pe care le-ar putea primi dacă rămân în sistem.

Cei care doresc să intre în sistem sunt descurajați de condițiile slabe de școlarizare. În noiembrie, peste 60 de studenți de la Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza din București au reclamat dureri de stomac, greață, vărsături și simptome de enterocolită. Tinerii, ajunși la Spitalul de Boli Infecțioase Matei Balș din Capitală, au fost diagnosticați cu toxiinfecție alimentară, după ce au mâncat la cantina școlii.

În urma raportului Corpului de Control, incidentul respectiv nu a fost raportat în mod corespunzător, iar conducerea unității a manifestat lipsă de interes în privința organizării și aplicării sistemului de control intern.

Pe lângă problemele de la cantină, studenții de la Academie s-au plâns de frig și de apa infiltrată prin tavane, care a ajuns inclusiv în camere.

Situația și condițiile nu sunt mai bune nici la școlile pe poliție din țară. Lipsa de polițiști din sistem a dus la o reducere a nivelului de studii de la doi ani la zece luni. La Câmpina, cea mai mare școală de pregătire pentru agenți din țară, concurența a scăzut în ultimii șapte ani de la zece la sub un candidat pe loc.

Angajările externe, compromis între lipsa calității și necesitatea de personal în cadrul sistemului

Pentru a mai compensa din lipsa cadrelor, liderii MAI au decis să introducă practica încadrărilor în poliție din sursă externă. Astfel, numeroase persoane slab pregătite au intrat în sistem, iar instituția a avut de suferit.

Societatea a fost zguduită de mai multe cazuri în care polițiști veniți din sursă externă au provocat tragedii sau scandaluri. Printre cele mai mediatizate cazuri a fost cel în care a murit Raisa. Fetița a fost ucisă pe trecerea pentru pietoni de un polițist care circula cu viteză. Acesta avea în spate o pregătire de doar două luni, lucrând anterior în Anglia. Angajat din sursă externă, el nu a absolvit cursurile unei școli de poliție.

Deși era în timpul programului în momentul producerii accidentului, polițistul nu se afla într-o misiune urgentă. A fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile.

Un alt caz mediatizat, care face de rușine Poliția Română, a fost al polițistului care a mers la prostituate îmbrăcat în uniformă. La câteva zile după aceea, el a provocat un accident rutier și a refuzat să facă testele de alcool și de droguri.

Și acest polițist, de 36 de ani, a fost încadrat din sursă externă, în 2016. Lucrase înainte ca recepționer și a fost încadrat pe postul de ajutor de șef de post în comuna Buda din județul Buzău. La fel, pedeapsa în cazul acestuia a fost practic inexistentă.

Salarii mai mici ca la Poliția Locală și diferențe foarte mari între șefi și polițiștii de rând

Polițiștii din România se plâng că sunt plătiți foarte prost comparativ cu munca pe care o depun. Față de polițiștii din SUA, polițiștii de la noi din țară primesc un salariu de șapte ori mai mic.

SNPPC a prezentat public salariul unui polițist debutant la noi în țară, care ajunge la suma de 3.491 de lei brut. Tot la noi în țară, salariul minim brut pe economie este de 3.000 de lei. Un lucrător în construcții primește 4.000 de lei:

„Să primești, ca tânăr polițist, un salariu de funcție, de 3.491 lei brut, în condițiile în care salariul minim brut pe economie este 3.000 lei, iar în construcții - 4.000, este un adevărat șoc! Dacă adăugăm și faptul că sistemul defectuos i-a trimis pe majoritatea să lucreze în alte județe decât cele de domiciliu, aceștia fiind nevoiți să suporte din propriul buzunar diferența dintre prețul chiriei plătite real – între 1.000-2.000 lei, în functie de piața locală - și decontul primit  de la stat, de numai 389 lei, coliva Ordinii Publice din România este aproape gata”, au arătat reprezentanții sindicatului.

Astfel, salariul de 3.500 de lei al unui polițist debutant nu reprezintă un motiv suficient de bun care să îi atragă pe tineri în câmpul muncii. În același timp, un chestor poliție poate ajunge și la peste 15.000 de lei salariu pe lună.

O altă inechitate o reprezintă banii primiți de un polițist local, aflat în subordinea primăriei, care ajunge la un salariu dublu față de un polițist din MAI.

Polițiștii și-au strigat nemulțumirile în stradă

Nivelul slab de salarizare din Poliția Română a dus la ample acțiuni de protest organizate de Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual. Ultimul protest, din decembrie 2023, a avut loc în fața Ministerului Finanțelor, polițiștii reclamând „bătaia de joc” referitoare la salarizare:

„Guvernul a aruncat „pe piață" proiectul de OUG pe măsuri fiscal-bugetare. Acesta prevede doar 5% pentru bugetari, implicit pentru MAI. O bătaie de joc! Polițiștii debutanți vor fi umiliți, fiind plasați cu 30-40 lei peste viitorul salariu minim. Pentru polițiștii aflați în prag de pensie, încă o abureală de doi bani. Nu mai spunem de umilirea continuă a personalului contractual”, au transmis sindicaliștii, într-un comunicat de presă.

Polițiștii au avut o serie de solicitări, prin care se numără:

1. sporuri și indemnizații la valorile salariale din iunie 2023,
2. includerea în bugetul public aferent anului 2024 a sumelor pentru plata personalului MAI care va fi implicat în cele două scrutine de alegeri de anul viitor,
3. actualizarea salariile de la 1 ianuarie 2024, în raport cu indicele de inflație stabilit oficial de către INS,
4. actualizarea salariului de grad în raport cu salariul minim pe economie,
5. asigurarea protecției juridice a polițistului,
6. modernizarea Statutului polițistului,
7. actualizarea, la prețul pieței, a compensației pentru chirie,
8. obținerea dreptului constituțional la grevă pentru polițişti.

Polițiștii profită de lege și părăsesc sistemul

Revoltați de condițiile de lucru și de nivelul salarizării, tot mai mulți polițiști aleg să plece din sistem. Ministerul de Interne a publicat un raport conform căruia, la nivelul instituției se înregistrează un deficit total de personal de aproximativ 20%.

În acest moment, toate structurile MAI însumează aproximativ 130.000 de cadre. Astfel, ar mai fi nevoie de aproximativ 26.000 de oameni pentru o funcționare optimă a instituției. Cu toate acestea, deciziile guvernanților și legea actuală îi încurajează să părăsească sistemul.

Polițiștii se pot pensiona și la 45 de ani, cu pensie integrală, dacă au vechimea efectivă de cel puțin 25 de ani. Cel puțin 15 ani trebuie să reprezinte vechimea în serviciu.

Ei beneficiază de diferite reduceri ale vârstei standard de pensionare, care pot ajunge la maximum 13 ani. Condiția este ca vârsta de pensionare să nu fie mai mică de 45 de ani.

În fața acestor probleme ce țin de siguranța cetățenilor, autoritățile ar trebui să găsească soluții imediate pentru a evita un blocaj al instituțiilor de ordine și siguranță publică. Atât timp cât au loc angajări din sursă externă, iar polițiștii urmează doar zece luni de pregătire la școlile de poliție, siguranța și încrederea cetățeanului în instituții va avea de suferit.

Polițiști ieșiți la pensie, afaceri cu firme de securitate

După ce ies la pensie, numeroși polițiști aleg să își deschidă propria firmă. Și în acest caz, legea și cunoștințele dobândite în sistem îi ajută să facă bani.

Cei care dețin firme în România sunt obligați să-și facă contra cost o analiză de risc la securitate. În caz contrar, patronii sunt amendați cu 10.000 de lei. Oamenii de afaceri se declară nemulțumiți de obligația de a încheia un contract cu o firmă de securitate.

Aceștia acuză că legea este făcută „cu dedicație” pentru foști ofițeri care au firme de pază sau care furnizează analize de risc în domeniu.

Deși fiecare angajat contribuie prin intermediul taxelor la cheltuielile și finanțarea poliției, firmele trebuie să-și ia măsuri suplimentare contra hoților. Astfel, pentru polițiștii din sistem care decid să iasă la pensie la nici 50 de ani, o firmă de securitate reprezintă un mod de a face bani ușor, având în vedere legea care este de partea lor și cunoștințele dobândite din sistem.

Siguranța cetățeanului, afectată de problemele din Poliția Română

În absența unor reforme concrete, Poliția Română ar putea să intre în colaps. Capacitatea operațională a Poliției Române riscă să ajungă la un nivel și mai scăzut decât cel din prezent. Această situație ar compromite capacitatea instituției de a asigura siguranța cetățenilor.

Numărul tot mai mic de polițiști nu va mai putea să facă față solicitărilor venite de la cetățeni, ceea ce va avea ca rezultat imediat întârzierea rezolvării cazurilor. Cu un buget aflat sub nevoile instituției, sistemul de ordine publică va avea de suferit.

Creșterea infracționalității și întârzierea rezolvării cazurilor devin inevitabile într-un astfel de context.