CJUE, decizie cu efect direct în Justiția românească. Judecătorii nu pot primi bani pentru ore suplimentare

Hotărârea pronunțată joi, 13 noiembrie, de Curtea de Justiție a Uniunii Europene schimbă radical una dintre revendicările invocate în ultimele luni de conducerea Înaltei Curți. CJUE a stabilit că un magistrat care preia volumul de muncă aferent unui post vacant nu dobândește automat dreptul la o compensație financiară pentru orele suplimentare, chiar dacă sarcinile cresc considerabil. În decizie se precizează clar: „Un judecător care îndeplineşte sarcini aferente unui post vacant (…) nu are dreptul la o compensație în mod necesar financiară.”

Totodată, Curtea arată că principiul independenței Justiției nu este încălcat dacă legislația națională permite doar acordarea de timp liber în loc de bani:„Principiul independenței judecătorilor nu se opune unei reglementări naționale care, prin faptul că prevede doar acordarea de timp liber în compensare, exclude orice compensație financiară pentru munca efectuată.”

Cazul judecătorului de la Galați care a declanșat sesizarea CJUE

Decizia vine ca urmare a unei cereri înaintate în 2023 de un magistrat de la Tribunalul Galați, cunoscut sub inițialele HZ, care a solicitat plata orelor suplimentare lucrate între 2019 și 2020. Acesta a motivat că numărul dosarelor a crescut din cauza posturilor vacante rămase neocupate.

Tribunalul București i-a respins acțiunea, invocând două ordonanțe de guvern care blochează plata orelor suplimentare în sistemul bugetar, acestea putând fi compensate doar prin timp liber.

Ulterior, Curtea de Apel București a trimis cauza către CJUE pentru clarificări privind independența judecătorilor. Răspunsul instanței europene a fost tranșant: statele membre pot limita compensațiile la timp liber, atât timp cât această măsură este justificată și judecătorii pot beneficia real de orele libere.

Decizia apare la doar o zi după ce președinta ÎCCJ, Lia Savonea, prezentase la Cotroceni un document care solicita, între altele, plata suplimentară a judecătorilor prin utilizarea economiilor rezultate din neocuparea posturilor vacante. Un aspect remarcat în document: nu se menționa obligația de a respecta hotărârile CJUE, deși acestea sunt obligatorii în toate statele membre.

Punctele-cheie stabilite de CJUE

Instanța europeană a formulat câteva principii clare care privesc direct sistemul judiciar din România:

• Timpul liber ca formă de compensare este legal, dacă magistratul îl poate utiliza efectiv;
• Nu există obligația de a acorda bani pentru ore suplimentare provenite din atribuțiile unui post neocupat;
• Independența Justiției nu este afectată de absența unei compensații financiare;
• Regula este constituțională atât timp cât remunerația globală rămâne adecvată în raport cu funcția.

Ce înseamnă decizia pentru judecători

În concluzie, CJUE confirmă că un stat poate refuza plata orelor suplimentare, cu condiția ca magistratul să poată folosi în mod real timpul liber acordat în locul banilor și ca nivelul salarial să nu fie diminuat în mod nejustificat.

Hotărârea lovește direct în una dintre solicitările recente ale corpului magistraților și fixează cadrul european în privința modului de compensare a muncii suplimentare în sistemul judiciar.