Cine mai construieşte folosind cărămida. Lupta dintre vechi și nou pe piaţa materialelor de construcţii

În România industriei de construcţii survine un paradox interesant: cărămida – materialul tradiţional al edificării – îşi menţine relevanţa, în pofida apariţiei unor tehnologii şi materiale alternative.

Între vechea zidarie şi noua generație de blocuri ceramice, BCA, panouri prefabricate și structuri metalice se duce o bătălie tacită. Cine câştigă? Costurile, mediul şi preferinţele constructorilor dau răspunsul.

Cum a evoluat piața materialelor de construcții în ultimii trei ani

În ultimii ani, piaţa materialelor de construcţii din România a trecut prin cicluri de creştere, apoi ajustare. Conform unei analize publicate în august 2023,vânzările de cărămidă şi BCA au crescut cu aproximativ 20% în 2022, depășind pragul de 330 mil. euro.

Totuşi, altă sursă evidenţiază o reducere a volumului de materiale de zidărie în 2024, pe fondul ajustării cererii şi al modificărilor de preţ.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat. Câţi ani va sta oligarhul după gratii

Ziua Cărții, celebrarea mondială a cuvântului tipărit. Editura de carte a pregătit numeroase surprize

În acest amestec de cifre, cărămida rămâne un simbol – dar şi o opţiune evaluată cu atenţie. În timp ce unii constructori aleg soluţii alternative, alţii par să revină la cărămidă datorită durabilităţii şi caracterului tradiţional.

Cărămida în cifre – ce spun datele

Potrivit analizei din 2023, piaţa de zidărie (cărămidă + BCA) a crescut semnificativ valoric: +20% în 2022 comparativ cu anul anterior și +17% în 2021.

De exemplu, vânzările au atins circa 330 mil. euro, cu un avans remarcabil în perioada 2019–2022.

Pe de altă parte, date recente arată că la începutul anului 2024 preţul cărămizii a scăzut cu 6% faţă de anul precedent, în timp ce alte materiale au avut creşteri.

Astfel, cifrele indică o mişcare dublă: creştere recentă datorată cererii, dar şi presiune asupra preţurilor şi eficienţei în viitor.

Sursa foto: Companie de construcție

De ce încă se construieşte cu cărămidă

Există câteva motive-cheie pentru care constructorii continuă să pună cărămidă pe locuri de frunte:

• Durabilitate şi rezistenţă: producătorii de cărămidă pun accentul pe longevitate, performanţă termică şi fonică. De exemplu, compania românească Cemacon se prezintă ca „cel mai mare producător de blocuri ceramice cu capital românesc” şi promite cărămidă portanta cu izolaţie integrată.

• Tradiţie şi know‑how local: zidăria ceramică este o tehnologie cunoscută în România de decenii, care permite constructorilor şi arhitecţilor familiarizarea cu materialele.

• Standarde de eficienţă energetică: produsele noi includ îmbunătăţiri tehnologice – de pildă, cărămida cu vată bazaltică de la Cemacon: „EVOCERAMIC VB”, un produs prezentat drept „o soluţie de zidărie unică în România”.

• Sistem logistic simplificat: distribuţia internă şi conectivitatea la clienţi au avantaj pentru producătorii români de cărămidă.

Noile materiale şi metode – cine concurează cărămida?

Consumatorii şi constructorii au la dispoziţie alternative: BCA (blocuri de beton celular), panouri prefabricate, structuri metalice, elemente modulare. Avantajele includ timp de execuţie mai redus, greutate redusă, posibilităţi de construcţie rapidă.

Cu toate acestea, analiza indică că, în Europa, zidăria ceramică a înregistrat o scădere de volum în 2024 cu ‑6% în unele regiuni.

La nivel local, presiunea asupra cărămizii vine din costuri mai mari de producţie (materii prime, energie), logistică şi cerinţe termice mai ridicate – ceea ce creşte atractivitatea alternativelor. Pe de altă parte, constructorii „premium” sau cei orientaţi spre longevitate încă preferă cărămida.

Studiu de caz: Firmele românești aduc inovații în zidărie

Cemacon reprezintă un exemplu local de adaptare a cărămizii la standarde moderne. Conform siteului companiei, se investește în „tehnologie de ultimă generație” şi se produce cărămidă aparentă de calitate superioară. CEMACON+1

Într‑un interviu din februarie 2025, CEO‐ul Cemacon, Daniel Șologon, a afirmat:

„Estimăm că piaţa materialelor de construcţii va înregistra o creştere moderată, influenţată de mai mulţi factori – deficitul fiscal şi incertitudinile politice.”

Compania îşi propune extinderea capacităţii de producţie şi dezvoltarea gamei de produse, incluzând blocuri ceramice cu izolaţie integrată – un răspuns clar la noile cerinţe energetice.

Provocări şi costuri – ce se schimbă în piaţă

Piaţa nu este lipsită de tensiuni. Unele dintre provocări:

• Preţurile materialelor s‑au majorat semnificativ: de exemplu, oţelul +35% şi cimentul +28% în prima jumătate a anului 2024.

• Scăderea volumului de livrări: potrivit unui raport, volumul lucrărilor de construcţii noi a scăzut cu 4,5% în primele 11 luni din 2024 comparativ cu 2023.

• Cererea pentru locuinţe noi a început să se tempereze, ceea ce va influenţa materialele de zidărie tradiţionale.

• Cerinţele energetice crescute (norma NZEB – nearly Zero Energy Building) impun materiale cu performanţă ridicată. Cărămida clasică trebuie să se adapteze.

Costurile ridicate, incertitudinile legislative şi logistice determină constructorii să compară atent soluţiile. Întrebarea „Cine mai construieşte cu cărămidă?” devine astfel şi una economică şi strategică.

Viitorul zidăriei – care sunt tendinţele?

Analiza pieţei materialelor de construcţii pentru 2025 estimează o creştere moderată, în pofida provocărilor.  În acest context, câteva tendinţe devin relevante:

• Construcţii sustenabile şi materiale cu amprentă redusă de carbon: producători precum Cemacon promovează blocuri ceramice „eco”.

• Integrarea soluţiilor termo şi fono­izolante direct în elementul de zidărie: cărămizi cu vată bazaltică, nut‑feder etc.

• Optimizarea logisticii şi producţiei locale pentru reducerea costurilor şi a timpilor de livrare.

• Segmentarea pieţei – cărămidă pentru clienţi premium / durabilitate medie spre înaltă; alternative pentru construcţii rapide, low‑cost.

Astfel, alegerea materialului devine o decizie strategică, nu doar una tehnică: ce fel de locuinţă se construieşte, ce durată se urmăreşte, ce buget este disponibil?

Cărămida rămâne o soluție viabilă. Cel puțin în România

Cărămida continuă să fie o opţiune valabilă şi relevantă în România, dar nu mai domină piaţa fără concurenţă. Noul nu este doar alternativă – este o provocare pentru tradiţie. Când un constructor întreabă „Cine mai construieşte cu cărămidă?”, răspunsul este: cei care urmăresc durabilitate, performanţă şi standarde ridicate, dar trebuie să fie pregătiţi pentru costuri mai mari şi termene de livrare mai stricte.

Pentru alţii, opţiunea devine mai pragmatică: panouri prefabricate, BCA, structuri metalice. Piaţa devine diversă. În final, bătălia dintre vechi şi nou nu se rezumă doar la material – reprezintă un moment de maturizare al pieţei construcţiilor din România. Acel moment în care alegerea unei cărămizi de 30 cm grosime poate să semnifice mult mai mult decât un perete – poate reprezenta viziunea asupra locuinţei, investiţiei şi viitorului.