Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Cercetători de la Stanford University au realizat un studiu care sugerează că tiparele de comportament zilnic ar putea fi folosite pentru a estima durata de viață, pe baza unor observații extinse asupra unor pești din specia Killifish african.
Studiu surprinzător
Experimentul a urmărit 81 de exemplare pe întreaga lor durată de viață, folosind camere video și analizând milioane de cadre pentru a identifica legături între comportament și longevitate.
Pe parcursul cercetării, echipa a reușit să contureze aproximativ 100 de tipare comportamentale distincte, considerate elemente de bază ale activității acestor animale. Aceste micro-acțiuni au fost corelate ulterior cu speranța de viață, iar rezultatele au indicat că anumite obiceiuri aparent banale pot oferi indicii importante despre procesul de îmbătrânire.
oameni in parc. Sursa foto: Pixabay
Una dintre concluziile principale ale studiului este că îmbătrânirea poate fi observată prin comportament, într-un mod neinvaziv. Dr. Claire Bedbrook, cercetătoare implicată în proiect, a explicat ideea astfel: „Comportamentul reprezintă o măsură neinvazivă a procesului de îmbătrânire”.
Comportamentul zilnic ar putea indica cât vei trăi
Ea a adăugat că monitorizarea unor elemente simple, precum activitatea zilnică sau somnul, ar putea indica stadiul biologic al unui organism și chiar durata sa de viață estimată.
Cercetătoarea a mai sugerat că, în viitor, tehnologiile deja existente, precum ceasurile inteligente, ar putea fi utilizate pentru a analiza astfel de indicatori la oameni, oferind o imagine mai clară asupra procesului de îmbătrânire. Ideea este că datele comportamentale ar putea deveni un instrument important în înțelegerea evoluției sănătății pe termen lung.
somn / Sursa: Andrey Popov | Dreamstime.com
Rezultatele au arătat diferențe clare între peștii cu viață lungă și cei cu viață scurtă încă dintr-un stadiu relativ timpuriu. În jurul vârstei de mijloc, echivalentul a 70–100 de zile de viață la această specie, cercetătorii au observat deja comportamente distincte între cele două categorii.
Unul dintre autorii studiului, dr. Ravi Nath, a spus că este surprinzător faptul că aceste diferențe apar atât de devreme și pot fi folosite pentru estimări precise ale longevității.
Rolul somnului
Analiza a evidențiat și rolul somnului și al nivelului de activitate. Peștii cu o viață mai lungă aveau tendința de a dormi predominant noaptea, în timp ce cei cu o viață mai scurtă își modificau treptat tiparul de somn, devenind mai activi în timpul nopții sau dormind în timpul zilei.
În același timp, indivizii mai activi, cu mișcări mai energice și mai frecvente, prezentau o probabilitate mai mare de longevitate.
Folosind metode de învățare automată, cercetătorii au reușit să prezică durata de viață a peștilor pe baza unor ferestre scurte de observație din mijlocul existenței lor. Mai mult, studiul a sugerat că procesul de îmbătrânire nu este unul strict liniar, ci are mai multe etape, caracterizate de perioade de stabilitate urmate de schimbări bruște.
Autorii studiului au indicat că cercetările viitoare ar putea explora comportamentul în condiții mai apropiate de mediul natural, inclusiv interacțiuni sociale mai complexe, pentru a înțelege mai bine modul în care evoluează îmbătrânirea în specii cu creier mai dezvoltat.
