Cel mai rău an din istoria omenirii. Cauzele care au transformat traiul de zi cu zi un Infern

În anul 536 d.Hr., ceva profund tragic s-a întâmplat pe planetă. Soarele s-a întunecat, recoltele nu au mai rodit și ecosistemele au ajuns în pragul colapsului. În înregistrările scrise ale vremii, cărturarii romani și chinezi au descris un cer straniu, lipsit de culoare, ninsori neobișnuite și foamete în masă, conform forbes.com.

Cel mai rău an din istoria omenirii. Cauzele care au transformat traiul de zi cu zi un Infern

Totul a început cu o erupție vulcanică de o magnitudine uluitoare. Probele de gheață prelevate din Groenlanda și Antarctica relevă existența unor depozite masive de sulfat din această perioadă, potrivit unui studiu publicat în februarie 2008 în revista Geophysical Research Letters.

Oamenii de știință cred că o erupție vulcanică la latitudini înalte — probabil în Islanda sau Alaska — este principala cauză a catastrofei climatice din anul 536 d.Hr. Aceasta a declanșat o serie de perturbări climatice care au făcut ca acel an să fie considerat „cel mai groaznic an din istorie”.

Apoi, la scurt timp, vulcanul Ilopango din El Salvador a erupt în anul 539 sau 540 d.Hr., provocând o a doua lovitură majoră care a intensificat și prelungit fenomenul de răcire globală.

Prognoza meteo, 13 martie. Weekendul începe cu temperaturi neobișnuit de ridicate. Condiții de ceață în unele regiuni

Semafoarele inteligente schimbă regulile în trafic. Coșmar pentru șoferii grăbiți

Sursa foto: Pixabay

Erupții devastatoare

Erupția vulcanului Ilopango a aruncat o cantitate colosală de rocă densă, eclipsând chiar și erupția vulcanului Tambora din 1815, care a provocat faimosul „An fără vară”. Explozia a devastat așezările mayașe din regiune, ucigând zeci de mii de oameni pe loc și forțând migrații în masă.

Stratul de cenușă s-a răspândit pe o suprafață vastă în America Centrală și a fost găsit chiar și în sedimentele marine de pe coasta El Salvadorului, ceea ce demonstrează amploarea dezastrului natural.

Cumulativ, cele două erupții au dus la scăderea dramatică a temperaturilor, la nivel global, până la 2 grade Celsius.

Razele Soarelui au fost deviate de la suprafața Pământului, fotosinteza a încetinit rapid și recoltele au fost distruse pe toate continentele. Hrana a devenit o problemă uriașă. Speciile marine s-au redus, vegetația terestră s-a ofilit, iar populațiile erbivore au luptat pentru supraviețuire.

A scăpat cine a s-a putut adapta

Pentru creaturile care depindeau de ciclurile sezoniere constante, aceasta nu era doar un inconvenient, ci o amenințare existențială. Migrațiile păsărilor au fost perturbate, populațiile de insecte s-au prăbușit și chiar și viața microbiană din sol și-a încetinit procesele metabolice ca răspuns la răcirea neașteptată.

Revoluția climatică globală din anul 536 d.Hr. a lăsat o urmă profundă. S-a remodelat peisajul politic și cultural al mai multor civilizații. De-a lungul continentelor, regatele s-au clătinat, economiile s-au prăbușit și societățile au văzut schimbări dramatice în timp ce omenirea s-a străduit să se adapteze la o nouă realitate.