Evenimentul istoric
Acum 1100 de ani un călugăr din Evul Mediu a încercat să prindă aripi pentru prima dată. Cum s-a sfârșit zborul
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Una dintre cele mai fascinante legende ale Angliei medievale, povestea unui călugăr care și-a atașat aripi și s-a aruncat dintr-un turn în încercarea de a zbura, revine în atenția comunității științifice. O nouă cercetare sugerează că acest zbor uluitor ar fi avut loc cu câteva decenii mai târziu decât au crezut istoricii în mod tradițional.
Studiul, intitulat „The Date of Eilmer of Malmesbury’s Flight” și semnat de James Aitcheson, cercetător asociat în „Umanitate și Spațiu” la Universitatea din Leicester, a fost publicat recent în prestigioasa revistă academică Notes and Queries, redeschizând o dispută veche de secole.
Zborul și Mitul lui Dedal în realitatea secolului al XI-lea
Conform cronicarului din secolul al XII-lea, William de Malmesbury, un călugăr pe nume Eilmer a fost protagonistul uneia dintre cele mai îndrăznețe, dar și periculoase fapte din Evul Mediu.
În cronica sa Gesta Regum Anglorum, William povestește cum Eilmer:„Și-a fixat aripi la mâini și la picioare, sperând să zboare precum Dedal, a cărui poveste o credea adevărată. Prinzând briza din vârful unui turn, a zburat pe o distanță de peste un stadiu [aproximativ 180 de metri].”
Experimentul s-a încheiat însă dramatic. Cronicarul adaugă că Eilmer s-a prăbușit brutal, suferind răni atât de grave încât „a rămas invalid pentru tot restul vieții, iar picioarele i-au fost schilodite”.
Imaginea călugărului care a încercat să zboare, mănăstirea din Malmesbury. foto: Wikicommons
Cometa care dă peste cap cronologia
Până de curând, consensul istoric plasa acest zbor experimental undeva între anii 1000 și 1010. Această datare se baza pe o altă relatare a lui William de Malmesbury. Eilmer ar fi văzut marea cometă din anul 1066 (cunoscută astăzi ca Halley) și ar fi remarcat că trecuse foarte mult timp de când o văzuse ultima oară. Istoricii au presupus automat că monahul se referea la apariția anterioară a Cometei Halley, din anul 989, ceea ce însemna că Eilmer era deja născut la acea dată.
Totuși, James Aitcheson demontează această certitudine. El argumentează că o altă cometă extrem de strălucitoare a apărut pe cerul Marii Britanii și Irlandei în anul 1018.
Dacă aceasta a fost, de fapt, cometa pe care Eilmer și-o amintea din copilărie, înseamnă că el s-a născut mult mai târziu decât se estimase. Ca atare, data celebrului său zbor este împinsă înainte cu câteva decenii.
„Nu este deloc clar dacă observatorii cerului din Evul Mediu Timpuriu erau capabili să distingă o cometă de alta”, explică Aitcheson, avertizând că istoricii au acordat prea multă încredere identificării cometei cu cea a lui Halley.
Un nou context istoric
William de Malmesbury menționează că Eilmer se afla la vârsta „primei tinereți” când a încercat să zboare. Dacă analizăm ipoteza cometei din 1018, călugărul ar fi putut efectua experimentul abia în anii 1020, 1030 sau chiar la începutul anilor 1040.
Această revizuire schimbă complet contextul istoric al evenimentului. Datarea veche plasa zborul în ultimii ani de domnie ai regelui anglo-saxon Æthelred al II-lea cel Nechibzuit.
Noua datare, mută experimentul după cucerirea daneză a Angliei, în timpul domniei regelui Canut cel Mare (Cnut) sau a succesorilor săi, o perioadă cu o dinamică culturală și politică complet diferită.
A înțeles Eilmer secretele astronomiei
Noul studiu îndeamnă, de asemenea, la prudență în privința unor teorii recente care susțineau că Eilmer ar fi înțeles natura periodică a Cometei Halley cu secole înaintea astronomului Edmond Halley. Aitcheson subliniază că, deși o astfel de posibilitate nu poate fi complet exclusă, dovezile istorice rămase nu demonstrează în niciun fel că monahul medieval ar fi descifrat ciclul orbital al cometei.
Studiul nu oferă o nouă dată certă, ci preferă să zdruncine variantele luate ca sigure de istoriografia modernă. La mai bine de o mie de ani de când un călugăr s-a aruncat de pe un turn în căutarea libertății absolute, misterul din jurul momentului exact în care omul a încercat să cucerească cerul Angliei rămâne deschis.
Această ipoteză se bazează direct pe lucrarea academică publicată de Universitatea din Leicester în jurnalul Notes and Queries, citat de medievalist.net. Imaginile tradiționale, precum vitraliul din Abația Malmesbury (vezi foto text), atestă impactul cultural de durată al acestui pionier timpuriu al aviației.
Recomandările noastre
