Cei care ocolesc sancțiunile UE riscă închisoare. Guvernul anunță pedepse de până la 12 ani
- Bianca Ion
- 2 octombrie 2025, 22:12
Oana Țoiu, ministrul de Extrerne. Sursă foto: gov.roGuvernul a aprobat o reglementare menită să pedepsească mai aspru persoanele sau companiile care evită sancțiunile impuse la nivelul Uniunii Europene. Potrivit ministrului de Externe, Oana Țoiu, faptele care până acum erau considerate simple neglijențe vor fi încadrate drept infracțiuni, sancționate cu pedepse de la 1 la 12 ani de închisoare. „Vorbim, de fapt, despre un proiect de lege transmis către Parlament în procedură de urgenţă, care priveşte o mai bună reglementare împotriva celor care încearcă şi reuşesc să eludeze sancţiunile stabilite la nivelul Uniunii Europene”, a declarat ministrul de Externe.
Guvernul a aprobat proiectul de lege
Guvernul a aprobat un proiect de lege inițiat de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Justiției, care vizează modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 202/2008 privind aplicarea sancțiunilor internaționale, precum și actualizarea unor acte normative conexe, a anunțat ministrul Oana Țoiu.
„Mai ales în contextul conflictului din Ucraina, Uniunea Europeană a adoptat deja 18 pachete de sancţiuni şi urmează să adopte în curând pachetul de sancţiuni numărul 19. De altfel, aceste pachete de sancţiuni sunt şi parte importantă a discuţiilor şi acţiunilor comune între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii”, a precizat ministrul de Externe.
Ministul de externe a subliniat că România este obligată să transpună directiva europeană până la sfârșitul lunii noiembrie, termen-limită pentru adoptarea proiectului în Parlament, motiv pentru care a solicitat și obținut procedura de urgență.
„În primul rând, scopul este de a genera un efect de descurajare împotriva celor care fac parte din reţelele teroriste, împotriva celor care fac parte din reţelele care finanţează conflicte militare, un efect de descurajare a investiţiilor care provin din regimuri ostile intereselor noastre şi intereselor Uniunii Europeane. Prin această lege, România demonstrează încă o dată că suntem un partener de încredere, stabil şi predictibil, şi că nu suntem deloc o jurisdicţie care poate să fie percepută ca fiind o jurisdicţie care tolerează aceste tipuri de comportamente”, a mai precizat Oana Ţoiu.

Oana Țoiu. Sursă foto: gov.ro
Ce schimbare s-a făcut, de fapt
Ministrul Oana Țoiu a explicat că noul proiect de lege aduce o schimbare esențială în abordarea juridică a tentativelor de eludare a sancțiunilor internaționale, transformându-le din simple contravenții în infracțiuni grave. Astfel, faptele de acest tip vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar în situații agravante pedepsele pot ajunge până la 12 ani. Totodată, competența de investigare este transferată către DIICOT, instituție care va trata aceste acțiuni ca amenințări la adresa securității naționale.
„Mesajul este unul clar: eludarea sancțiunilor nu mai este o neglijență, ci un act cu consecințe penale serioase”, a precizat ministrul.
În același timp, ministrul de Externe a subliniat că, până acum, legislația românească nu definea explicit eludarea sancțiunilor ca infracțiune, ceea ce crea un vid juridic periculos. Odată cu adoptarea noii legi de către Parlament, România va avea un cadru legal ferm, aliniat standardelor europene.
Oficialul a adăugat că această înăsprire a pedepselor are un dublu scop: descurajarea tentativelor de încălcare a regimului de sancțiuni și consolidarea poziției României ca partener de încredere în relațiile internaționale.
Și cuantumul amenzilor a fost schimbat
Ministrul Oana Țoiu a explicat că noile modificări legislative vizează și creșterea substanțială a amenzilor pentru abaterile considerate minore, tocmai pentru a descuraja orice încercare de eludare a regimului de sancțiuni. Astfel, pragul contravențional va fi ridicat între 10.000 și 100.000 de lei, iar confiscarea bunurilor și fondurilor implicate va deveni obligatorie. Măsura are ca scop descurajarea practicilor prin care indivizii sau companiile evitau până acum sancțiunile prin mijloace aparent minore, dar cu efecte economice semnificative.
De asemenea, legea aduce o inovație importantă, extinzând definiția fondurilor și asupra criptoactivelor, considerate până acum o zonă vulnerabilă folosită pentru a transfera bani în afara sistemului financiar tradițional.
Totodată, se introduce principiul extrateritorialității active, ceea ce înseamnă că cetățenii români și companiile înregistrate în România vor putea fi trași la răspundere pentru încălcarea sancțiunilor Uniunii Europene, chiar și dacă aceste fapte sunt comise în afara țării. Oana Țoiu a subliniat că această prevedere elimină posibilitatea de a folosi jurisdicții străine ca paravan pentru activități ilegale.
În proiect este inclus şi comerţul cu bunuri restricţionate
Totodată, proiectul de lege prevede desemnarea Consiliului Interinstituțional ca organism național de coordonare, în conformitate cu cerințele Directivei europene, pentru a facilita un schimb eficient de informații între autoritățile de aplicare a legii, ANAF, Vamă, parchete și alte instituții competente. În plus, instrumentele de investigare vor fi armonizate cu standardele și legislația Uniunii Europene.
„Un element foarte important pentru România este protecţia avertizorilor de integritate. Asigurăm protecţie conform legii naţionale şi cerinţelor europene pentru persoanele care raportează încălcări ale sancţiunilor, precum şi obligaţia de raportare statistică. Ministerul Afacerilor Externe va publica în transparenţă date statistice privind investigaţiile şi condamnările, pentru a contribui atât la o imagine clară şi transparentă naţională, cât şi pentru a contribui la această imagine la nivel European”, a subliniat ministrul.
Ministrul Oana Țoiu a precizat că noul proiect de lege acoperă inclusiv zona comerțului cu bunuri restricționate, vizând importul, exportul, transportul, cumpărarea și vânzarea produselor interzise. Printre acestea se numără echipamentele militare, tehnologiile cu dublă utilizare și alte bunuri strategice care pot fi folosite pentru eludarea sancțiunilor. De asemenea, actul normativ sancționează ascunderea activelor, furnizarea de informații false și neraportarea acestora. Ministrul a anunțat că proiectul va fi transmis Parlamentului în regim de urgență, cu obiectivul de a fi adoptat până la finalul anului, cel mai probabil în luna noiembrie.