Legea Codului silvic, având ca obiect de reglementare regimul silvic, guvernanţa sectorului silvic, controlul aplicării şi respectarea regimului silvic, precum şi regimul sancţionator, a fost, în sfârșit, promulgată. În ultimii 35 de ani, din cauza vidului legislativ, în România au fost defrișate milioane de hectare de pădure din domeniul privat și din cel public. Potrivit ultimelor statistici, suprafața împădurită a țării este de 27,8%, cu peste zece procente sub media europeană.

Noul Codul silvic stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure. Drumurile forestiere vor fi supravegheate video, cu sisteme tehnice de monitorizare/înregistrare, care să ajute la descoperirea furturilor şi tăierilor ilegale.

Sunt introduse noi infracţiuni silvice: falsificarea datelor informatice de natură silvică şi falsul în declaraţiile informatice vor fi pedepsite cu 1 până la 5 ani de închisoare.

Noul Cod silvic prevede, totodată, înfiinţarea Registrului Forestier Naţional (RFN) pentru evidenţa exploataţiilor forestiere, în care vor fi incluşi toţi proprietarii de pădure din România, pentru facilitarea prin modalităţi informatice a avizărilor şi raportărilor între diferite entităţi publice şi monitorizarea implementării serviciilor silvice.

De asemenea, prevede  înființarea Consiliului Naţional pentru Silvicultură, care va avea rol de a urmări exercitarea în condiţii de etică profesională şi respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic. Se stabilesc clar obligaţiile şi drepturile proprietarilor de terenuri forestiere, diferenţa pentru proprietăţile forestiere de până la 10 ha şi proprietăţile forestiere de peste 10 ha.

Codul silvic. Unde vor fi interzise tăierile

Potrivit proiectului, se extinde suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras la parcurile naturale şi toate ariile naturale protejate din România şi se introduce conceptul de "insule de îmbătrânire", un mecanism prin care suprafeţele de pădure de minimum 0,1 ha, cu rol în menţinerea biodiversităţii, vor fi protejate de tăieri.

De asemenea, se dublează suprafaţa minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosinţă pădure, de la 0,25 ha la 0,5 ha.

Se introduce termenul de "folosinţă agrosilvică", ceea ce înseamnă că terenurile agricole vor putea fi mai uşor împădurite. În acelaşi timp, este reglementată acordarea de compensaţii financiare de la bugetul de stat pentru restricţiile impuse şi dezavantajele create prin conservarea biodiversităţii habitatelor forestiere.

Liber la plimbat în păduri, pe jos sau cu bicicleta

Prin proiect sunt definite interesele şi incompatibilităţile pentru personalul domeniului silvic şi se dă posibilitatea tuturor cetăţenilor de a se plimba pe jos sau cu bicicleta în orice pădure din ţară.

Se urmăreşte totodată promovarea şi protecţia rolului sanogen, educativ, turistic şi recreativ al pădurii, inclusiv prin includerea de păduri în centurile verzi din jurul oraşelor, precum şi majorarea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri.

În cazul terenurilor din FFN în suprafaţă de maximum 30 ha inclusiv, pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate servicii silvice minimale, al căror proprietar nu se poate identifica ori a cărui succesiune nu a fost dezbătută sau nu există materializate în teren limitele proprietăţii, Garda Forestieră competentă teritorial notifică în scris unitatea administrativ-teritorială locală pe raza căreia se găseşte terenul cu privire la necesitatea de a se asigura paza şi serviciile silvice minimale.

Măsuri pentru hoții de lemne

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că, după 15 ani, s-a votat o lege care marchează un nou început în gestionarea pădurilor. Potrivit acestuia, noul Cod silvic răspunde celor trei perspective definitorii: conservarea pădurilor româneşti, a economiei şi a vieţii: "Dintre cele mai importante lucruri pe care Codul silvic le clarifică, aş enumera accesul liber în pădurile din România - o temă intens dezbătută în spaţiul public şi scrie acum negru pe alb că accesul este liber, este nerestricţionat pentru toţi cetăţenii români, indiferent de forma de proprietate publică sau privată a pădurii.

Suntem liberi să mergem să ne plimbăm în pădure şi să ne bucurăm de natură. Aş mai adăuga faptul că am reuşit să micşorăm pragul pentru care vom confisca mijloacele de transport. Acest prag era de 10 metri cubi în vechiul Cod silvic şi de prea multe ori constatam că hoţii de lemne fură cu doar 9 metri cubi sau 9,9 metri cubi. În actualul Cod silvic nu doar că am micşorat limita la 5 metri cubi, avem şi un prag de 20% şi, în măsura în care hoţii fură şi mai puţin, dar, adunate, acele transporturi depăşesc greutatea de 5 metri cubi, din nou vom confisca mijlocul de transport”.

Ce se întâmplă cu pădurile abandonate. prevedri în Codul silvic

Fechet a explicat că în noul cod au fost introduse şi prevederi referitoare la pădurile abandonate de proprietari: "Sunt sute de mii de hectare de terenuri în România care au fost păduri odinioară, au fost rase, iar astăzi acele terenuri sunt abandonate. Cred că în fiecare judeţ mai există astfel de situaţii. Toate acele păduri, toate acele terenuri vor fi împăturite, chiar în lipsa acceptului proprietarului, de către statul român şi tot statul se va îngriji ca acele suprafeţe să fie îngrijite şi să atingă din nou stadiul de masiv".

Ministrul Mediului a mai spus că s-a introdus posibilitatea folosirii inteligenţei artificiale, prin noul cod care fost clarificat că pădurile României vor fi păzite în viitor prin instrumente, cum ar fi imagini satelitare sau puncte de monitorizare video cu inteligenţă artificială: "Eu cred că e un mare realizare că am reuşit să adoptăm aici, în camera decizională, acest proiect de Cod silvic şi îmi doresc foarte mult să fie promulgat cât mai repede, pentru a ne putea bucura de această lege”.