Politicieni. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Istoricul Florian Banu vorbește despre schimbările din politica românească, comparând nivelul intelectual și moral al politicienilor de altădată cu cel al celor de azi. Printr-un „studiu de caz”, acesta arată cum s-au transformat atacurile politice și discursurile oficiale în ultimii ani. Totodată, istoricul subliniază că ipocrizia continuă să fie la fel de prezentă în viața politică.
Politicieni noi, apucături vechi
Istoricul Florian Banu readuce în atenție un episod relevant din politica românească, având intenția de a evidenția asemănările dintre trecut și prezent. Florian Banu povestește că, în 1965, Nicolae Ceaușescu, aflat la început de drum în conducerea PMR/PCR, vorbea cu convingere despre ideea că funcțiile din partid și cele din stat trebuie ținute separate și că nimeni nu ar trebui să le dețină pe ambele în același timp.
„Despre calitatea intelectuală a oamenilor politici de altădată s-au spus multe! Despre cea a politicienilor de astăzi, şi mai multe! Vă ofer un "studiu de caz", pentru a vă face o idee despre cum arătau atacurile politice de altădată şi a le compara cu cele de astăzi! În anul 1965, Nicolae Ceauşescu, proaspăt şef al PMR/PCR, pleda, "dezinteresat", desigur!, pentru separarea funcţiilor de partid şi a celor de stat, astfel încât nici o persoană să nu cumuleze funcţii de conducere atât pe linie de partid, cât şi pe linie de stat! Frumos, democratic, aplauze!”, arată istoricul.
Ceaușescu a uitat regulile stabilite inițial
Doar doi ani mai târziu, în 1967, după ce și-a consolidat puterea, a încălcat acest principiu și a preluat și funcția de președinte al Consiliului de Stat, înlocuindu-l pe Chivu Stoica.
Florian Banu. Sursa foto: Facebook
„După ce şi-a consolidat puterea în funcţia de secretar general al PCR, Nicolae Ceauşescu a preluat, în 9 decembrie 1967, şi funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat, deţinută până atunci de Chivu Stoica! Uitase complet argumentele desfăşurate pe taraba ideologică a Congresului al IX-lea, din vara anului 1965!”, adaugă Florian Banu.
Nu toți liderii au acceptat această schimbare. Alexandru Bârlădeanu a ales, în 1969, să lanseze o critică subtilă la adresa lui Ceaușescu, printr-un articol publicat anonim în revista „Contemporanul”.
„Amnezia i-a lovit, brusc, şi pe ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului! Cu o excepţie: Alexandru Bârlădeanu! Acesta, în anul 1969, simţind că nu e pe placul noului lider şi că se pregăteşte mazilirea sa din funcţia de membru al Comitetului Executiv al CC al PCR, a avut curajul de a lansa o "săgeată" către ambiţiosul oltean care se instalase în fruntea ţării!”, mai spune el.
Gestul l-a costat scump. Astfel, acesta a fost înlăturat de la conducerea partidului în același an.
„Întrucât o acţiune politică era în mod evident sortită eşecului, Bârlădeanu a publicat o tabletă "nevinovată" în "Contemporanul", semnând doar cu iniţialele! Apărută în ianuarie, tableta a făcut vâlvă, iar consecinţele nu au întârziat: în 12 august 1969, Bârlădeanu pierdea calitatea de membru al Prezidiului Permanent şi al Comitetului Executiv al CC al PCR!”, subliniază istoricul.
Critici la adresa unor politicieni
Florian Banu susține că episodul este la fel de relevant și în prezent. Mai mult, istoricul îi îndeamnă pe oameni să compare promisiunile pe care politicienii le fac astăzi cu ceea ce spuneau când erau în opoziție, în campanii sau cu doar câțiva ani în urmă.
„Îndemnul inteligent din 1969 rămâne actual: să comparăm declaraţiile actuale făcute de unii imaculaţi politicieni, cu ce declarau când erau în opoziţie, cu ce declarau în campaniile electorale sau în urmă cu câţiva ani! Şi vom avea, fără îndoială, suficiente motive de a râde din toată inima!”, a încheiat istoricul.
