Actualitate
Ce cred academicienii români despre prestația dezastruoasă a profesorilor la examenul de definitivat
Datele obținute de la Ministerul Educației în legătură cu sesiunea din acest an a examenului de definitivat, pe care EVZ vi le-a prezentat, ieri, în exclusivitate, ne-au conturat un tablou trist. Radiografia indică, fără putință de tăgadă, că sistemul nostru de învățământ se duce pe tobogan. Alunecă ușor, dar sigur!
Aproape 40% dintre aspiranții la profesia de dascăl au fost respinși! La proba scrisă, mulți au obținut note inimaginabil de mici, de la 1 și un pic, la 2 și ceva, până la aproape 3. Ce este și mai grav este că procentul de promovare din acest an este inferior celui de anul trecut. Mai exact, 63,71%, față de 66,25%. Iar definitivatul este, până la urmă, actul de naștere al unui profesor!
Academician Răzvan Theodorescu, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual: „Au ieșit din facultăți cum iese câinele din apă!”
„Am văzut rezultatele și vă pot spune că acestea sunt efectul celor 27 de ani de prăbușire a sistemului de învățământ românesc. Aceste generații care au dat acum examen sunt generațiile de după 1989, care au ieșit din facultăți cum iese câinele din apă. Este consecința apariției atâtor facultăți și universități particulare, ivite peste noapte, în toate colțurile țării. Mă întrebați dacă politicienii nu au vreo vină sau dacă nu stă în puterea lor să redreseze această situație? Păi, cum s-o redreseze, când trei sferturi dintre ei nu sunt în stare decât să formeze mediocritatea politică? Mai precis, mediocritatea clasei noastre politice își dă mâna cu cea „profesorală”. Să nu uităm, totodată, că acestă situație dezastruoasă este și consecința politicii mass-media, pentru că aceste generații se uită la emisiunile tembele de pe micul ecran... Vă spun sincer, sunt convins că la licee nu m-ar mira să găsim profesori semi analfabeți. Din păcate, educația românescă merge din jos, în mai jos”.
Academician Maya Simionescu, președintele Secției de Științe Biologice: „Să dăm profesorii la școală!”
„Sunt dezamăgită, pentru că speram foarte mult că rezultatele vor fi măcar un pic mai bune ca ultima dată. Dezamăgirea este cu atât mai mare, cu cât înțelegem că nu s-a schimbat nimic și situația este foarte gravă, pentru că de aici pornește totul. De la școală și de la profesori. Dacă în primii șase ani, copiii primesc educația și totul de la părinții biologici, după aceea, părinții spirituali sunt profesorii. Profesorii de la clasele mici, de la clasele mari, sunt la fel de importanți ca și părinții. Este un lanț al slăbiciunilor, se ajunge de la deficitul din școala primară, pe care nu-l pot recupera mai târziu și care se perpetuează în clasele superioare, se perpetuează, după aceea, când copilul trece la facultate sau încearcă să intre în facultate. Nu știu dacă își dau seama, dar se văd foarte bine lipsa de educație și de cultură. Școala trebuie să-i dea cultură generală, să-l înarmeze pentru ce va fi mai târziu în specialitate. Din cauza asta mi se pare foarte dezamăgitor și nu știu, dar cred că trebuie făcut ceva! Să dăm profesorii la școală! Poți să te superi pe copii că nu învață, dacă nu au de la cine? Dar eu încă mai sper, nu sunt disperată și cred că se va întâmpla ceva. Că va veni o forță care va da un impuls de a schimba lucrurile. Dar trebuie început de la bază, de la profesor, de la învățător. Abia atunci putem avea pretenții de la copii. În institutele noastre, tinerii care vin sunt din ce în ce mai slab pregătiți. Nu numai din facultate, sunt slab pregătiți din școală. Nu au cultură, educație, nu se bucură. Nu au cum să se bucure de cultură, citit, de artă, știință și de noutăți, dacă nu sunt pregătiți pentru asta. Să-i faci curioși, să-i faci să participe!”
Academician Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură: „Școala rămâne marea noastră neliniște!”
„Aceste procente sunt alarmante și arată, de fapt, starea și nivelul învățământului nostru. Faptul că învățământul superior s-a redus la trei ani, în urma deciziei de la Bologna, coroborat cu felul în care sunt plătite cadrele didactice a făcut ca tinerii eminenți, care, cu siguranță, există în România, să se ferească să meargă în învățământ și să se îndrepte spre domenii mult mai potente financiar. Ce soluții ar fi pentru redresarea situației? Soluțiile stau în mâna Ministerului Educației care, de aproape 30 de ani, nu face decât să se reformeze. Lege după lege și, din păcate, una mai proastă decât cealaltă. Ce e mai grav, e faptul că au desființat învățământul real. La sat nu mai există școli de 300 de elevi. Își pierd astfel autoritatea juridică. Este o lege iresponsabilă pentru că limitează accesul copiilor născuți în mediul rural la învățământul superior. Trebuie să ne dea de gândit tuturor, pentru că lumea țărănescă a oferit întotdeauna o resursă inepuizabilă de capital intelectual. Acum, la ultimul examen, notele între 1 și 2 sunt absolut uluitoare. Unde au învățat copiii ăștia? Cum au devenit ei suplinitori? În fine, școala devine cel mai important aspect care ar trebui rezolvat în societatea noastră, pentru că școala, în general, rămâne singura noastră șansă să avem o altă lume și să părăsim ultimele locuri pe care le ocupăm de atâția ani în Europa. Oricum, școala rămâne marea noastră neliniște!”
Recomandările noastre
