Ce au citit românii în 2025. Interesul pentru cărți a crescut în ultimii trei ani

Cărți. Sursă foto: Pixabay

Interesul românilor pentru lectură a crescut vizibil în ultimii trei ani, conturând un trend pozitiv pe piața de carte. Tot mai mulți români citesc și cumpără cărți, fenomen remarcat inclusiv de unul dintre cei mai importanți jucători din domeniu. Cititorii nu doar rămân activi, ci aleg tot mai des să investească în povești, idei și perspective care îi ajută să înțeleagă mai bine lumea din jur și propriile emoții.

Cât mai citesc românii, în realitate?

Florin Enceanu, CEO al Bookzone, oferă o perspectivă clară asupra obiceiurilor de lectură și a evoluției interesului pentru carte în această perioadă. El subliniază că această creștere nu este o simplă întâmplare sau modă trecătoare, ci reflectă o schimbare de durată în comportamentul cititorilor. Potrivit acestuia, apetitul pentru lectură în rândul românilor a cunoscut o creștere constantă în ultimii ani. La nivel național, datele indică o creștere medie de aproximativ 10% anual a interesului pentru cărți. În același timp, platforma Bookzone.ro a înregistrat creșteri mult peste media pieței: +47% în 2023, +38% în 2024, iar pentru 2025 se estimează încă 15% în plus față de anul anterior.

„La nivel național, nu asistăm la un val spectaculos sau la o modă de moment, ci la o schimbare lentă, dar solidă, în comportamentul de consum. Cititul nu mai este un gest izolat, ci începe să se transforme într-un obicei stabil,” a declarat Florin Enceanu pentru Evenimentul Zilei.

Datele interne ale Bookzone arată că românii care citesc au rămas nu doar activi, ci chiar citesc mai mult decât înainte. Chiar dacă populația României este în scădere, vânzările de carte au continuat să crească, Bookzone depășind pragul de 10 milioane de cărți vândute în ultimii trei ani. Aceasta înseamnă o medie de peste trei milioane de volume cumpărate pe an – un nivel remarcabil, care evidențiază expansiunea interesului pentru lectură. „Acest contrast este, probabil, cel mai relevant indicator al evoluției pieței,” subliniază CEO-ul Bookzone, evidențiind faptul că interesul pentru lectură a crescut în pofida contextului demografic nefavorabil.

Această evoluție nu se datorează unui val de cititori complet noi, ci loializării celor deja existenți. Un cititor ocazional de ieri devine pasionatul de lectură de astăzi, revenind periodic pentru noi cărți. „Cititorul ocazional revine, cumpără din nou și își formează un obicei. Iar acesta este cel mai sănătos semn pentru orice piață culturală,” consideră Florin Enceanu, evidențiind importanța consolidării unui public fidel de cititori.

Ce tip de cărți citesc cel mai mult românii?

Structura vânzărilor de carte din prezent reflectă starea societății românești. Datele Bookzone arată o orientare clară spre non-ficțiune, deși ficțiunea și cărțile pentru copii ocupă și ele porțiuni importante din piață. Astăzi, distribuția categoriilor de cărți vândute arată astfel:

• 60% din vânzări sunt cărți de non-ficțiune;

• circa 27% reprezintă cărți de ficțiune;

• aproximativ 14% sunt cărți pentru copii (segment aflat în cea mai rapidă creștere).

„Interesul ridicat pentru non-ficțiune — sănătate, dezvoltare personală, parenting, spiritualitate — vine într-un context marcat de presiune, nesiguranță și suprasolicitare. Oamenii caută explicații, claritate și repere care să îi ajute să gestioneze mai bine realitatea de zi cu zi,” explică Enceanu, legând preferințele de lectură de contextul social actual. Cu alte cuvinte, mulți români aleg cărți practice sau inspiraționale pentru a găsi ghidaj și soluții la provocările vieții cotidiene.

În paralel, literatura de ficțiune rămâne esențială pentru publicul larg. „Romance-ul, thrillerul și, mai recent, dark romance-ul indică o nevoie clară de evadare, emoție și intensitate, mai ales în rândul publicului tânăr,” subliniază CEO-ul. Aceasta arată că, pe lângă dorința de informare și dezvoltare personală, cititorii – în special tinerii – caută și evadare prin povești pline de suspans și pasiune. De remarcat este și interesul tot mai mare pentru cărțile dedicate copiilor – o tendință care indică faptul că noile generații sunt încurajate să descopere lectura de la vârste fragede.

Cine sunt cititorii activi din România?

Profilul cititorului pasionat de carte este astăzi destul de bine definit. Florin Enceanu observă că publicul care citește constant este majoritar feminin, preponderent urban, cu vârsta cuprinsă între 25 și 45 de ani.

Există și diferențe generaționale notabile în materie de gusturi literare. „Tinerii sunt mai atrași de ficțiune, serii și titluri validate în social media, în timp ce cititorii maturi preferă non-ficțiunea – cărți care oferă claritate, structură și soluții aplicabile,” explică Enceanu, evidențiind modul în care preferințele se schimbă odată cu vârsta și experiența. Cu alte cuvinte, generația tânără se lasă adesea ghidată de tendințe și recomandări virale, pe când cei mai în vârstă aleg lecturi pragmatice, orientate spre dezvoltare și rezolvarea problemelor.

„Lectura nu mai este asociată cu izolare sau elitism, ci cu echilibru, inteligență emoțională și interes pentru dezvoltarea personală,” punctează CEO-ul Bookzone, subliniind schimbarea percepției sociale asupra cititului în ultimii ani.

Ce influențează decizia de cumpărare a unei cărți?

Mulți factori pot influența modul în care oamenii aleg ce cărți să cumpere, însă prețul redus nu mai este motorul principal al deciziei. „Astăzi, oamenii nu mai cumpără cărți doar pentru că sunt ieftine. Decizia este influențată, în principal, de relevanța conținutului,” afirmă Florin Enceanu, subliniind că publicul caută valoare și semnificație în ceea ce citește. Cu alte cuvinte, cititorii sunt dispuși să investească într-o carte dacă subiectul îi interesează cu adevărat, dincolo de considerente pur financiare.

Compania a identificat patru criterii esențiale care cântăresc în alegerea unei cărți:

• Subiectul abordat de carte (tema sau domeniul de interes);

• reputația sau autorul cărții;

• relevanța personală pentru cititor (cât de mult se regăsește în conținut);

• validarea socială – recomandări din partea altor cititori, comunități de lectură sau popularitatea pe rețelele sociale.

Acest lucru înseamnă că un cititor va alege o carte în primul rând dacă tema ei îi vorbește direct sau autorul îi inspiră încredere. De pildă, un tânăr interesat de carieră va investi într-un volum de dezvoltare profesională, iar un proaspăt părinte va fi atras de titluri de parenting care să-l ajute în noul rol.

Desigur, promoțiile și reducerile de preț pot accelera vânzările pe termen scurt, însă rareori ele decid de unele singure ce carte va cumpăra cineva. „Dacă o carte răspunde unei nevoi reale, prețul devine secundar,” explică CEO-ul Bookzone. În sprijinul acestei idei, el arată că peste jumătate dintre cititori declară că „dacă își doresc o carte, o cumpără”, indiferent de existența sau nu a unei promoții. Cu alte cuvinte, pasiunea pentru un anumit titlu cântărește mai mult decât reducerea de preț în ochii adevăraților iubitori de carte.

Un fenomen important remarcat de Florin Enceanu este creșterea încrederii în autorii români. Scriitorii autohtoni nu mai sunt văzuți ca o alternativă, „ci ca o sursă legitimă de expertiză și inspirație”. Publicul este tot mai dispus să le acorde credit, așadar autorii români se bucură de vizibilitate și apreciere sporite – un semn al întăririi pieței locale de carte.

Lectura – obicei constant sau de moment?

Se poate observa un ritm sezonier al vânzărilor de carte, marcat de perioade cu vârfuri de consum. Florin Enceanu remarcă faptul că există, fără îndoială, „vârfuri clare de consum” – de exemplu, în preajma sărbătorilor, în campaniile de Black Friday, la evenimente speciale sau în timpul târgurilor de carte (precum Târgul Devoratorilor de Cărți). Aceste ocazii aduc volume importante de vânzări pe termen scurt. „Acestea generează volume importante, dar nu definesc piața,” precizează Enceanu, subliniind că efervescența de moment nu dictează trendul de bază al lecturii. Cu toate acestea, astfel de perioade promoționale aduc un plus de vizibilitate cărților și reușesc să stârnească entuziasmul publicului, chiar dacă efectul lor este unul pe termen scurt.

Adevărata forță a pieței de carte constă în cititorii constanți care cumpără și citesc pe tot parcursul anului, indiferent de promoții. „Campaniile accelerează vânzările, însă piața este susținută de cei care citesc pe tot parcursul anului,” explică Enceanu, punând accentul pe rolul comunității fidele de cititori. Mai mult, acest nucleu stabil de pasionați de lectură este în creștere. Tendința arată că tot mai mulți români trec din categoria cititorilor ocazionali în rândul cititorilor consecvenți, ceea ce consolidează piața de carte pe termen lung și confirmă că obiceiul lecturii prinde rădăcini tot mai adânci în societatea românească.