Intalnire 18 aug 2025 / sursa foto: captură video
Din cuprinsul articolului
Garanțiile de securitate reprezintă nucleul dialogului actual despre viitorul Ucrainei în faţa agresiunii ruse, oferind o protecție similară, dar externă, celei din Articolul 5 NATO.
Într-un summit recent de la Washington (18 august 2025), Președintele Zelenski a subliniat că orice acord de pace trebuie să includă „garanții solide de securitate terestre, aeriene și maritime” oferite de puteri occidentale — fără nicio concesie teritorială către Rusia.
„Trebuie să avem un pact de securitate puternic, cu sprijin occidental continuu”, a reiterat el.
Iar la întâlnirea de la Casa Albă de luni seara s-a vorbit mult despre o serie de garanții de securitate similare celor oferite prin celebrul Articol 5 din carta NATO. Giorgia Meloni, prim-ministru în Italia, este cea care a inițiat această discuție.
Ce este Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord
Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord reprezintă fundamentul NATO și principiul de bază al securității colective. Adoptat în 1949, el stipulează că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
Astfel, fiecare membru al Alianței se angajează să sprijine partea atacată, inclusiv prin folosirea forței armate, dacă este necesar, pentru restabilirea și menținerea securității.
Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istoria NATO, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite, ceea ce a declanșat sprijin militar internațional în Afganistan.
NATO / sursa foto: dreamstime.com
Importanța sa rezidă în efectul de descurajare: potențialii agresori știu că vor înfrunta nu doar statul vizat, ci întreaga Alianță.
Deși implementarea răspunsului depinde de decizia fiecărui stat membru, articolul 5 este perceput ca „umbrela de securitate” care garantează protecția reciprocă și solidaritatea între țările NATO.
Context și precedente istorice
Garanțiile de securitate nu sunt un concept nou pentru Ucraina. În 1994, memorandumul de la Budapesta a oferit doar „garanții” politice fără prevederi juridice serioase — semnatarii (SUA, Regatul Unit, Rusia) și-au asumat doar angajamente non-militare de respectare a suveranității ucrainene.
Lipsa unui mecanism concret de aplicare a facilitat încălcarea acestor promisiuni — scenariu reflectat de invazia din 2022.
În contrast, după invazia rusă din 2022, G7 a lansat o declarație de la Vilnius (iulie 2023), pledând pentru garanții pe termen lung, consultări în 24 de ore în caz de agresiune, și sprijin sustenabil Ucrainei — fără a oferi totuși Articolul 5 real.
Modelul „Kiev Security Compact” și acorduri bilaterale
Propunerea Yermak–Rasmussen, intitulată Kiev Security Compact, planifică acorduri multilateral și bilateral legale, care să furnizeze protecție până la aderarea Ucrainei la NATO, incluzând mecanisme rapide de reacție și consolidare militară.
Foarte concret, în 2024–2025, zeci de țări au semnat astfel de acorduri bilaterale de securitate de durată (10 ani): Marea Britanie (ianuarie), Franța, Germania (februarie), Danemarca, Canada, Italia, Olanda, Finlanda, Letonia, Spania, Belgia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Islanda, SUA și Japonia, fost blocul baltic, UE etc. Scopul? Consolidarea apărării ucrainene până la integrarea finală în NATO.
Inițiativa „European Sky Shield”
European Sky Shield este una dintre cele mai inovatoare inițiative de apărare asociate garanțiilor de securitate pentru Ucraina.
Lansată ca un proiect european de protecție aeriană, această structură urmărește să creeze un scut defensiv coordonat împotriva rachetelor și dronelor rusești, utilizând patrule aeriene de tip Combat Air Patrol cu avioane moderne F-16, Rafale sau Eurofighter.
Avioane f16. sursa: Arhiva EVZ
Spre deosebire de umbrela NATO clasică, inițiativa funcționează ca o „coaliție a celor dispuși”, în care statele participante contribuie voluntar cu echipamente, piloți și infrastructură. Rolul central al acestui mecanism este protejarea infrastructurii critice din vestul și centrul Ucrainei — zonele unde reconstrucția și fluxurile logistice sunt vitale.
Experții atrag atenția că European Sky Shield nu reprezintă un Articol 5 autentic, dar constituie o pârghie de descurajare: orice atac aerian rusesc împotriva zonelor protejate ar implica inevitabil un răspuns direct occidental. Astfel, inițiativa oferă Ucrainei o siguranță suplimentară și consolidează solidaritatea europeană.
Summituri recente și perspective politice
Anul 2025 a fost marcat de o serie de summituri cruciale dedicate securității Ucrainei și viitorului european, reflectând tensiunile și incertitudinile geopolitice generate de războiul declanșat de Rusia.
Printre cele mai importante s-au numărat summitul de la Londra, din martie, unde liderii europeni au discutat planuri de ajutor militar și o „coaliție a celor dispuși”, și summitul de la Washington, din august, unde președintele Volodimir Zelenski a pledat pentru garanții de securitate solide și sprijin occidental pe termen lung.
Summitul de la Washington (18 august 2025)
Summitul de la Washington din 18 august 2025 a fost marcat de întâlnirea crucială dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele american Donald Trump și mai mulți lideri europeni.
Principala temă a discuțiilor a vizat garanțiile de securitate pe care Occidentul le-ar putea oferi Ucrainei în lipsa unei aderări imediate la NATO. Zelenski a insistat asupra necesității unui pact „solid, terestru, aerian și maritim”, capabil să descurajeze Moscova și să ofere populației ucrainene siguranța minimă pentru reconstrucție.
Summit Washington / sursa foto: captură video
În paralel, Trump a confirmat discuțiile pentru un pachet militar masiv, estimat la circa 90 de miliarde de dolari, destinat în special dronelor, sistemelor de apărare aeriană și munițiilor de precizie.
Liderii europeni prezenți au pledat pentru coordonare transatlantică, subliniind importanța unei „umbrele de securitate” comune. Summitul a evidențiat atât determinarea de a sprijini Ucraina, cât și divergențele privind modul exact de implementare a acestor garanții.
Summitul de la Londra (martie 2025)
La Summitul de la Londra din 2 martie 2025, găzduit de prim-ministrul britanic Keir Starmer la Lancaster House, lideri din Europa, Canada și NATO s-au reunit pentru a pune bazele unui plan de pace sustenabil în sprijinul Ucrainei. Starmer a subliniat că „Europa se află la o răscruce istorică” și a lansat apelul la acțiune: „Now is the time to act. Time to step up and lead…”.
Summitul a stabilit patru piloni-cheie ai strategiei: menținerea fluxului continuu de ajutor militar și intensificarea presiunii economice asupra Rusiei, garantarea suveranității Ucrainei și implicarea activă în negocierile de pace, consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei pentru a-i asigura reziliența, și formarea unei „coalitii a voinței” („coalition of the willing”) dispuse să susțină, chiar cu prezență militară, un acord de pace durabil.
Summit Londra / sursa foto:
În plus, Marea Britanie a anunțat un pachet financiar generos: un împrumut de 2,2 miliarde de lire și export finance în valoare de 1,6 miliarde de lire pentru furnizarea a peste 5.000 de rachete antiaeriene, fabricate în Belfast — un semnal clar de sprijin coerent pe termen lung și de consolidare a apărării ucrainene.
Garanțiile de securitate și limitările teritoriale
Forme adaptate de garanții — precum extinderea Articolului 5 doar peste o „linie de siguranță” internă (ex. vest de un ax Kherson-Dnipro-Harkov) pot oferi un „umbrela de securitate”, permițând reconstrucția și investiții, fără a legitima controlul rus în est.
Pe de altă parte, ideea folosirii unui trip-wire force (forță de descurajare militară internațională cu prezență occidentală, fără a fi o misiune completă de luptă) este promovată în publicații precum Foreign Affairs pentru a transmite credibilitate — „dacă Rusia atacă, Occidentul e forțat să intervină”.
