Cazul Marianei Rarinca, din nou pe masa magistraţilor după ce achitarea a fost anulată. Procesul se reia astăzi"| LIVETEXT

Cazul Marianei Rarinca, din nou pe masa magistraţilor după ce achitarea a fost anulată. Procesul se reia astăzi"| LIVETEXT

Curtea de Apel București (CAB) reia, vineri, judecarea procesului Marianei Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa Instanței supreme, Livia Stanciu, după ce a fost desființată decizia de achitare. Completul de judecată este format din judecătorii George Matei și Ana Maria Trancă.

CAB a admis, luni, contestația în anulare a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a decis desființarea deciziei penale nr. 733/20.05.2015 de achitare a Marianei Rarinca și rejudecarea apelului.  La finalul procesului, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu, nu a dorit să facă declarații presei, în timp ce Mariana Rarinca a acuzat faptul că șefa ÎCCJ a venit în fața instanței "pentru a intimida cumva judecătorii și pentru a da lecții de drept". 

 

Ce spune DNA despre judecătoarea Risantea Găgescu

DNA a depus la CAB o contestație în care a invocat faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparțială la judecarea dosarului. 

În acest sens, procurorii anticorupție au adus mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din 16 mai 2013, cu ocazia ședinței publice a plenului CSM, între șefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, și Risantea Găgescu — judecătorul acestei cauze—, care a candidat pentru funcția de judecător la Secția penală a Instanței supreme, atașând transcrierea și înregistrarea audio-video a interviului. 

Procurorii au susținut că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în cea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentința de achitare, instanța nu s-a mai pronunțat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii. 

La același termen de judecată, procurorul a solicitat elaborarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care și-a schimbat în cursul judecății declarațiile și față de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanță ca neconcludentă cauzei. 

Un alt argument adus a fost faptul că Risantea Găgescu a dispus, la același termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice. 

Potrivit DNA, judecătoarea s-a antepronunțat și că avea deja formată convingerea cu privire la soluția pe care intenționa să o dispună în cauză. 

 

Achitarea

Mariana Rarinca a fost achitată pe 20 mai de judecătorii de la CAB, care au admis apelul său. Ea a fost condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare.