În contextul dobânzilor reduse la depozitele bancare, bursa și fondurile mutuale sunt două alternative atractive pentru românii care vor să-și înmulțească economiile.

Dobânzile tot mai mici la depozitele bancare nu-i mai atrag pe români, bonificațiile la o lună situându- se între 0,55% pe an și cel mult 3,4% pe an, conform datelor Conso.ro. De exemplu, un depozit de 500 lei pe trei luni, care are o dobândă de 1,25% pe an, aduce o dobândă după impozitare de 1,31 lei, ce nu acoperă nici măcar comisionul minim de retragere numerar, care este de 2,5 lei. Nici randamentele mai mari nu oferă perspectiva unui câștig interesant, luând în calcul și comisioanele de administrare și deschidere cont. Astfel, cei care au economii caută alternative mai profitabile precum fondurile mutuale sau Bursa de Valori București (BVB), care au însă și un grad mai mare de risc.

Randamente de 25%

Matei Păun, managing partner al firmei de consultanță BAC Investment, vede câțiva factori care fac ca investiția pe BVB să fie atractivă în 2015: scăderea dobânzilor bancare, legislația care obligă companiile listate pe piața Rasdaq fie să se mute pe BVB, fie să se delisteze și proiectul AeRO – platforma BVB dedicată IMM-urilor și firmelor noi.

De la începutul anului până în prezent, acțiunile unor companii au crescut cu până la 25%, depășind orice randament de pe piață. Iar în perioada februarie 2014 – februarie 2015, randamentele celor mai lichide cinci acțiuni pe piața principală a BVB, fără a lua în calcul dividendele, au fost - 25,57% la Banca Transilvania, 10,28% în cazul BRD, 6,82% la Fondul Proprietatea și 1,3% la Romgaz, a precizat Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct Tradeville, pentru EVZ.

Dividende atractive

Un motiv în plus pentru românii care au ceva bani să-i investească pe bursă îl reprezintă dividendele foarte ridicate oferite de o serie de companii românești prin comparație cu companiile din Vest, dar și cu dobânzile depozitelor bancare sau ale titlurilor de stat, mai spune Dumitrescu.

Cum au performat fondurile mutuale

Plasamentele în fonduri mutuale pot aduce câștiguri frumoase celor care fac cele mai bune alegeri. Câteva fonduri de investiții au avut, anul trecut, randamente de 8-10%, cu mult peste dobânzile bancare.

Cel mai mare câștig l-a adus investitorilor fondul diversificat Carpatica Global, cu un randament de 10,1%. Totuși, nouă fonduri din aceeași categorie au adus pierderi. Cea mai mare gaură în bugetul investitorilor a adus-o, însă, anul trecut fondul denominat în euro BT Index ATX, cu -14,27%.

Recomandări de investiții

● Matei Păun: Investițiile prin intermediul fondurilor de investiții, plasamentele în indici, Banca Transilvania, OMV Petrom, câteva companii din energie, și, eventual, noile companii care se vor lista.

● Dragoș Cabat, economist: Companiile legate de export, cele din industria auto, agricultură, prelucrarea alimentelor, posibil cele din comerț.

● Ovidiu Dumitrescu: ETF BET Tradeville, Fondul Proprietatea, Transgaz, Transelectrica, Antibiotice, BRD, OMV Petrom și BVB - pe piața principală. E.ON, Bayer, Lufthansa, Commerzbank, JPMorgan, Google, Apple și Facebook- pe sistemul alternativ de tranzacționare (ATS).

● Doru Lionăchescu, președintele companiei de investiții Capital Partners: Fonduri de investiții pe indici.

Cât te costă să investești pe BVB sau în fonduri mutuale

Costurile pentru cumpărarea de acțiuni pe Bursă sunt compuse din comisionul aplicat de ASF pentru achiziția de acțiuni (0,06%), la care se adaugă comisionul de tranzacționare impus de casele de brokeraj, spune Ovidiu Dumitrescu de la Tradeville. Mai pot exista comisioane pentru deschiderea ori închiderea contului sau pentru administrarea sa. În piață, comisioanele brokerilor pornesc de la 0,25% și pot ajunge la 1,2%, în funcție de rulaj. „În cazul fondurilor mutuale, pot exista două tipuri de comisioane – cel de subscriere și cel de răscumpărare ce diferă de la un asset manager la altul. Comisioanele de subscriere sunt, de regulă, sub 1%. Comisioanele de răscumpărare însă pot ajunge și la 3-4%, dar, în general, sunt mai mari în primul an și încep să scadă pe măsură ce investitorul deține mai mult timp unitățile de fond”, afirmă Ovidiu Dumitrescu.