Fostul șef al securității și consilier al lui Nicolae Ceaușescu, Ion Mihai Pacepa, a fost trimis în Germania într-o misiune diplomatică demarată de Ceaușescu, care-i înmânase un mesaj pentru cancelarul german de la acea vreme. Pe lângă mesajul pentru cancelar, Pacepa primise și un ordin de a concepe un plan de asasinare care îl viza pe un jurnalist american care relata despre România.

Inginer de profesie, specializat în spionajul industrial, dl Pacepa nu era interesat de crime. Și astfel a intrat în ambasada americană și și-a anunțat intenția de a dezerta. Câteva zile mai târziu, când ateriza la Baza Aeriană Andrews, a devenit unul dintre demnitarii de cel mai înalt rang care au fugit din blocul sovietic în cursul războiului rece.

Ceaușescu a oferit o recompensă de 2 milioane de dolari pentru uciderea lui și se spune că l-ar fi angajat pe Ilich Ramírez Sánchez, un terorist venezuelean cunoscut și drept Carlos Șacalul, pentru a-i da de urmă.

Fugar în SUA

Dl Pacepa și-a petrecut restul vieții în SUA, sub o identitate falsă. A murit pe 14 februarie într-un spital necunoscut. Avea 92 de ani.

Moartea lui, de Covid-19, a fost confirmată de Ronald J. Rychlak, profesor de drept la Universitatea din Mississippi, care în 2013 a publicat împreună cu dl Pacepa cartea „Dezinformare: Fost șef al spionajului dezvăluie strategiile secrete de subminare a libertății, atacare a religiei și promovare a terorismului”.

În cartea „Orizonturi roșii: Cronicile unui șef al spionajului comunist” publicată de dl Pacepa în 1987 el a expus corupția și cruzimea regimului Ceaușescu într-un moment în care conducătorul român curta Occidentul, recomandându-se drept un lider comunist moderat și pragmatic. După căderea regimului, fragmente din carte au fost citite la procesul dlui Ceaușescu și al soției sale, Elena. Ambii au fost executați.

Pacepa s-a numărat de asemenea printre primii care au vorbit despre strategia comunistă a manipulării informației cu scopul de a genera dizidențe și tensiuni în rândurile inamicilor blocului sovietic. Dezinformarea a fost o temă constantă a scrierilor sale, apărute cu precădere în paginile editoriale ale unor publicații de opinie conservatoare precum National Review, The American Spectator și The Wall Street Journal.

„A venit cu un plan complet care arăta ce voiau românii – și, prin urmare, rușii – să ne facă”, a declarat Michael A. Ledeen, cercetător la Foundation for Defense of Democracies, un grup de reflecție conservator, și fost consultant al Consiliului de Securitate Națională.

Începuturile lui Ion Mihai Pacepa

Ion Mihai Pacepa s-a născut la București pe 28 octombrie 1928. Tatăl său era angajat al subsidiarei General Motors din România.

A lăsat în urmă o fiică, Dana, din primul său mariaj din România, și pe cea de-a doua soție, Mary Lou, cu care s-a căsătorit în SUA. Fiica lui, sosită în SUA în 1990, trăiește sub o identitate falsă, ca și soția lui. Chiar și după ce guvernul român i-a anulat formal condamnarea la moarte, dl Pacepa și familia sa și-au menținut identitățile false pentru a nu-și da peste cap noua viață.

Dl Pacepa a studiat chimia la Universitatea Politehnică din București și ulterior s-a înrolat în Securitate, serviciul de informații al României. La momentul fugii sale era șef interimar al serviciului român de informații externe și consilier al dlui Ceaușescu pe probleme de politică industrială.

Favoritul anticomuniștilor

Odată ajuns în SUA, el a devenit un favorit al anticomuniștilor; se spune că Ronald Reagan se referea la „Orizonturi roșii” ca la „Biblia” sa, după care se ghida în raporturile cu dictatorii.

Dar, deși mulți din comunitatea serviciilor secrete americane s-au bucurat de cunoștințele pe care el le oferea despre strategia sovietică, alții au ajuns să considere că el se baza exagerat de mult pe strategia dezinformării în calitate de explicație atotcuprinzătoare pentru relele lumii. El susținea, de exemplu, că sovieticii inventaseră doctrina de stânga a Teologiei Eliberării [doctrină catolică răspândită în America Latină în anii ’60, preluată ulterior și de unii evanghelici – n.trad.], că născoceau povești despre crime de război americane în Vietnam și că încurajau terorismul islamic prin diseminarea antisemitismului în tot Orientul Mijlociu.

Nu i-a fost teamă să se aventureze nici în lumea teoriilor conspirative. El a insistat că KGB-ul îi ordonase lui Lee Harvey Oswald să-l asasineze pe John F. Kennedy; sovieticii s-ar fi răzgândit ulterior, dar dl Oswald a decis să comită crima chiar și așa. O mare parte a argumentației sale, expusă în două cărți, se bazează pe dovezi superficiale care nu au reușit să submineze consensul conform căruia dl Oswald a acționat din proprie inițiativă.

A doua carte, „Operațiunea Dragon: În interiorul războiului secret al Kremlinului împotriva Americii”, a scris-o în colaborare cu R. James Woolsey, un fost director al CIA, și a fost publicată pe 23 februarie, cu numai 10 zile înainte de moartea lui.