sursa: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie 2026, a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Estimarea se bazează pe creșterea debitului Dunării din ultimele două săptămâni, însă reluarea producției depinde de evoluția condițiilor hidrologice.
Cele două unități nucleare sunt oprite din vară, după ce seceta prelungită a provocat scăderea nivelului Dunării și a afectat alimentarea cu apă a sistemelor de răcire. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026. Împreună, reactoarele asigură, în condiții obișnuite de funcționare, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României.
Când ar putea fi repornit primul reactor de la Cernavodă
Ministrul Energiei a explicat că datele disponibile indică o posibilă reluare a activității unuia dintre reactoare în aproximativ două săptămâni. Dumitru Chisăliță a afirmat că debitul Dunării a crescut în ultima perioadă, însă a avertizat că termenul estimat poate fi modificat dacă prognozele hidrologice se schimbă.
„Mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu se poate acest lucru. Chiar dacă debitul Dunării este în creștere în momentul de față și a crescut semnificativ în ultimele săptămâni, ultimele 2 săptămâni, cel mai probabil putem să discutăm de două săptămâni ca fiind un termen realist, bazându-ne pe prognozele care există în momentul de față.
Orice modificare a acestor prognoze poate să însemne o decalare a timpului, adică să pornim mai repede sau, din contră, să discutăm nu de două săptămâni, poate de 7-10 zile sau mai mult. În jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile, prognozele care sunt în momentul de față să mențin, ar trebui să avem un reactor care să pornească”, a explicat Dumitru Chisăliță la Digi24.
Data de 15 noiembrie reprezintă astfel o estimare, nu un termen definitiv pentru repornirea reactorului.
Dumitru Chisăliță. Sursă foto: Captură video
De ce au fost oprite reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă
Funcționarea centralei a fost afectată de reducerea accentuată a debitelor Dunării, pe fondul secetei care a persistat în ultimele luni. Scăderea nivelului fluviului a creat dificultăți în asigurarea cantităților de apă necesare răcirii instalațiilor.
Autoritățile au încercat să mențină condițiile de funcționare prin mai multe intervenții, însă acestea nu au permis reluarea producției de energie electrică.
La 10 octombrie, nivelul Dunării în zona Cernavodă coborâse la minus 259 de centimetri, situându-se la numai trei centimetri peste pragul operațional de minus 262 de centimetri. Sub acest nivel, alimentarea sistemelor de răcire cu apă din Dunăre întâmpină dificultăți. În aceeași perioadă, debitul fluviului la intrarea în România scăzuse sub 1.200 de metri cubi pe secundă, ajungând la valori istorice foarte reduse.
Apele Române au suplimentat debitul pentru alimentarea centralei
Pentru îmbunătățirea condițiilor hidrologice, Administrația Națională „Apele Române” a decis suplimentarea de urgență a cantității de apă disponibile.
Măsura a presupus utilizarea apei provenite din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei.
Intervenția a avut ca obiectiv ameliorarea situației provocate de nivelul redus al Dunării, care împiedica funcționarea normală a instalațiilor de la Cernavodă.
Reluarea activității reactoarelor rămâne condiționată de disponibilitatea apei necesare proceselor de răcire și de respectarea cerințelor de securitate nucleară.
Nuclearelectrica: Oprirea reactoarelor nu afectează securitatea nucleară
Într-un comunicat transmis pe 11 octombrie, Nuclearelectrica a anunțat că ambele unități se află într-o stare de oprire sigură. Compania a explicat că instalațiile dispun de sisteme de răcire proiectate pentru diferite condiții hidrologice și că sunt aplicate măsurile necesare pentru menținerea securității nucleare.
„Pe întreaga perioadă în care Unităţile 1 şi 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice şi echipe de specialişti alocate permanent. Situaţia afectează exclusiv producţia de energie electrică”, a precizat Nuclearelectrica.
Reprezentanții companiei au transmis că repornirea reactoarelor va avea loc numai după îndeplinirea condițiilor care permit desfășurarea activității în siguranță.
Ce înseamnă oprirea Centralei de la Cernavodă pentru România
Închiderea temporară a celor două unități nucleare a redus producția internă de energie electrică într-o perioadă în care și hidrocentralele au fost afectate de lipsa precipitațiilor. În condiții normale, reactoarele de la Cernavodă furnizează aproximativ o cincime din energia electrică produsă la nivel național.
În absența acestei capacități, necesarul de consum trebuie acoperit prin alte unități de producție din România și prin achiziții de energie din import.
Situația este mai dificilă în intervalele cu consum ridicat, când energia cumpărată de pe piețele externe poate fi mai scumpă. Reluarea producției nucleare ar putea reduce cantitățile de energie importate și presiunea asupra prețurilor de pe piața angro.
Totuși, repornirea unui reactor nu înseamnă eliminarea completă a necesarului de import, acesta fiind influențat și de consum, disponibilitatea celorlalte surse de producție și evoluția pieței energiei electrice.
Recomandările noastre
