Dunărea a scăzut sub pragul critic la Cernavodă. Nuclearelectrica și CNCAN anunță ce măsuri au luat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Dunărea a înregistrat trei zile consecutive de scăderi record la Cernavodă, unde nivelul fluviului a coborât sub pragul de -262 de centimetri, considerat relevant pentru asigurarea condițiilor de pompare a apei necesare răcirii centralei nucleare. Prognozele indică menținerea cotelor sub această limită și în următoarele zile, însă Nuclearelectrica și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) susțin că funcționarea în siguranță a instalațiilor este asigurată.

Nivel record negativ pe Dunăre, la Cernavodă. Ce spun autoritățile despre siguranța centralei nucleare

Potrivit măsurătorilor Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” (AFDJ), nivelul Dunării a ajuns sâmbătă la -262 de centimetri, duminică la -266 de centimetri, iar luni a coborât până la -268 de centimetri. Toate cele trei valori reprezintă recorduri negative.

Situația este urmărită de autorități deoarece nivelul fluviului influențează condițiile de captare și pompare a apei necesare sistemelor de răcire ale centralei nucleare de la Cernavodă. Într-o analiză realizată la sfârșitul lunii septembrie, Ministerul Energiei avertiza asupra vulnerabilităților hidrologice din zonă și asupra posibilității ca pragul operațional să fie atins sau depășit.

Nuclearelectrica. Sursă foto: Facebook

Nuclearelectrica susține că sistemele de siguranță ale centralei funcționează

Reprezentanții Nuclearelectrica afirmă că ambele unități ale centralei nucleare de la Cernavodă se află în stare de oprire sigură și că scăderea nivelului Dunării nu afectează securitatea nucleară.

Câinii și pisicile pot lua gripa de la oameni? Ce spun specialiștii

Clineții vechi plătesc, de fapt, mai mult la asigurări. Toate păcălelile

„Ambele unităţi ale CNE Cernavodă sunt în stare oprită sigură. Atingerea unui anumit prag nu implică niciun tip de risc de securitate nucleară întrucât, prin proiect, CNE Cernavodă dispune de mai multe sisteme de răcire, concepute să funcţioneze la niveluri diferite ale apei de răcire. Aceste sisteme sunt activate şi utilizate în funcţie de parametri tehnici specifici, funcţiile de securitate nucleară fiind asigurate integral în orice moment”, a transmis compania pentru News.ro.

Compania mai arată că măsurile suplimentare adoptate de autoritățile române completează sistemele existente și urmăresc menținerea redundanței instalațiilor de răcire, cu accent pe protejarea pompelor.

„Măsurile suplimentare adoptate de autorităţile române completează sistemele proprii ale CNE Cernavodă şi au ca scop principal menţinerea nivelului de redundanţă a sistemelor de răcire a centralei, cu precădere protecţia pompelor. Reiterăm faptul că, pe întreaga perioadă de oprire, indiferent de nivelul apei, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme de răcire redundante implementate prin proiect, pentru astfel de situaţii”, a mai transmis compania.

CNCAN explică de ce pragul Dunării nu indică automat o problemă la centrală

Și reprezentanții Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare susțin că nivelul actual al fluviului nu împiedică funcționarea pompelor în configurația prevăzută pentru starea de oprire sigură a unităților.

Președintele CNCAN, Marian Ciurea Ercău, a explicat că valoarea de -262 de centimetri, măsurată la stația hidrometrică din Cernavodă, este diferită de nivelul apei din bazinul de aspirație al centralei, parametru urmărit separat de operatori.

„Cota de -262 cm, reprezintă un reper operaţional la staţia hidrometrică Cernavodă, relevant pentru evaluarea condiţiilor de captare şi pompare a apei necesare centralei. Aceasta este distinctã de nivelul măsurat în bazinul de aspiraţie al centralei, care constituie un parametru operaţional urmărit separat”, a transmis pentru News.ro Marian Ciurea Ercău, președintele CNCAN.

Acesta susține că nivelul din bazinul de aspirație permite în continuare funcționarea pompelor și că autoritățile au stabilit măsuri pentru menținerea condițiilor necesare.

„În prezent, nivelul apei din bazinul de aspiraţie este suficient pentru a permite funcţionarea pompelor de răcire in configuraţia normală corespunzătoare stării de oprire garantată a unităţilor. Au fost stabilite măsuri de coordonare operaţională cu Administraţia Canalelor Navigabile şi Administraţia Naţională „Apele Române”, în vederea menţinerii unui nivel al apei care să permită funcţionarea normală a pompelor, inclusiv prin suplimentarea debitului Dunării cu apă din lacurile de acumulare”, susține reprezentantul CNCAN.

Autoritățile au pregătit măsuri suplimentare pentru alimentarea cu apă

În eventualitatea unei evoluții nefavorabile a situației hidrologice, autoritățile au prevăzut și alte soluții pentru asigurarea apei necesare răcirii centralei de la Cernavodă.

„În cazul unei evoluţii nefavorabile a situaţiei hidrologice, vor fi implementate măsurile altenative de asigurare a apei de răcire prevăzute de Hotărârea CNSU nr. 24/2026. Acestea includ realizarea unui sistem temporar de barare cu barje şi pontoane, precum şi instalarea şi operaţionalizarea unor sisteme de pompare de mare capacitate, pentru asigurarea debitului de apă necesar centralei”, a mai transmis președintele CNCAN.

Măsurile sunt menite să asigure alimentarea sistemelor de răcire în cazul în care nivelul fluviului continuă să scadă și condițiile de captare a apei se înrăutățesc.

Ministerul Energiei a identificat o perioadă critică în a doua jumătate a lunii octombrie

Riscurile asociate scăderii nivelului Dunării au fost semnalate încă de la sfârșitul lunii septembrie. În „Analiza factorilor de risc”, elaborată de Ministerul Energiei la 28 septembrie 2026, autoritățile au evidențiat vulnerabilitatea hidrologică din zona Cernavodă și posibilitatea depășirii pragului operațional.

Documentul menționează „persistenţa unui nivel hidrologic într-o zonă de vulnerabilitate ridicată în zona Cernavodă, cu o fereastră critică probabilă în intervalul 15 - 22.10.2026 şi cu apropierea, respectiv depăşirea în scenariile nefavorabile, a pragului de –262 cm, ceea ce confirmă persistenţa riscului operaţional pentru asigurarea nivelului necesar răcirii”.

Analiza a contribuit la fundamentarea Hotărârii nr. 23 din 28 septembrie 2026, privind prelungirea stării de alertă la nivel național, instituită prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 15/2026.

Pragul de -262 de centimetri a fost menționat și de Administrația Națională „Apele Române” într-un comunicat din 10 octombrie. La acel moment, nivelul Dunării la Cernavodă ajunsese la -259 de centimetri, cu numai trei centimetri peste limita operațională urmărită de autorități.

„În prezent, debitele Dunării la intrarea în ţară sunt sub 1.200 m³/s, iar nivelurile apei la Cernavodă se situează foarte aproape de limita operaţională de −262 cm, relevantă pentru asigurarea condiţiilor de pompare a apei de răcire a centralei nucleare. Astăzi, 10 octombrie 2026, a fost înregistrată cota de −259 cm, cu numai 3 cm peste această limită, situaţie care impune adoptarea unor măsuri operative urgente şi coordonate. În acest context, ANAR a dispus suplimentarea temporară cu 20 m³/s a debitului evacuat din acumularea Iezer, în perioada 10–18 octombrie 2026, prin exploatarea coordonată a salbei de acumulări de pe valea Mostiştei”, anunța ANAR.

Un reprezentant CNCAN explică de ce atingerea pragului nu înseamnă un accident nuclear

La începutul lunii octombrie, Petre Min, șeful Serviciului Operativ pentru Situații de Urgență din CNCAN, explica faptul că atingerea unor limite hidrologice nu înseamnă automat producerea unui accident nuclear.

„Chiar dacă se ating anumite limite, nu vorbim despre un accident nuclear. Prin felul în care este proiectată o instalaţie nucleară, sunt rezerve, cel puţin dacă este să vorbim ca şi zile, sunt rezerve de apă care chiar dacă nu există intervenţie din perspectiva a ceea ce reprezintă apă în nivelul din Dunăre, sunt rezerve suficiente ca trei zile să nu se întâmple absolut nimic în instalaţia nucleară. Deci, practic, există un timp prin care chiar dacă suntem surprinşi de anumite situaţii, în trei zile putem lua măsurile necesare astfel încât să evităm un posibil accident”, a explicat Petre Min pentru Digi24.

Potrivit acestuia, planurile pentru un eventual accident nuclear nu sunt activate automat atunci când fluviul ajunge la limita respectivă. La acel moment, autoritățile lucrau la amenajarea unui baraj pentru direcționarea apei către zona de aspirație a pompelor, în paralel cu suplimentarea debitelor prin evacuări controlate din lacurile de acumulare.

Prognoza indică menținerea Dunării sub pragul critic în următoarele zile

Datele AFDJ arată că nivelul fluviului ar putea rămâne sub limita de -262 de centimetri și în următoarele cinci zile. Prognoza pentru Cernavodă indică valori de -267, -268, -267, -266 și -263 de centimetri.

Astfel, intervalul în care pragul operațional este atins sau depășit s-ar putea prelungi, în condițiile în care nivelul Dunării a coborât deja sub această limită timp de trei zile consecutive.

Administrația Națională „Apele Române” susține că, după 23 octombrie, este așteptată o ușoară tendință de creștere a nivelului apei. Până atunci, autoritățile au decis să reducă fluxul de transport pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, pentru a menține condiții care să permită pomparea apei necesare centralei.

„În urma analizei prognozelor şi a faptului că, după data de 23.10 va exista o uşoară tendinţă de creştere, în urma discuţiilor interinstituţionale, s-a decis reducerea fluxului de transport pe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Astfel, în secţiunea Cernavodă, se vor menţine nivele care să permită în continuare pomparea optima a apei pentru sistemele de răcire a CNE Cernavodă”, au transmis pentru News.ro oficialii de la Apele Române.

Potrivit acestora, ecluzele vor fi deschise numai pentru transporturile considerate esențiale.

„Prin urmare, nu sunt necesare alte proceduri operaţionale de pompare in teren”, au concluzionat reprezentanții instituției.

Deși nivelul Dunării a coborât la valori record pentru această perioadă, Nuclearelectrica și CNCAN susțin că instalațiile centralei se află în condiții de siguranță, iar măsurile suplimentare urmăresc menținerea alimentării cu apă necesare sistemelor de răcire pe durata episodului hidrologic nefavorabil.