Bugete de 9,5 miliarde de euro pentru transport. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a propus un buget de 5 miliarde de euro pentru dezvoltarea transportului feroviar, respectiv 4,5 miliarde de euro pentru transportul rutier şi autostrăzi, potrivit Agerpres.

“Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2021 – 2025 estimează nevoile de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare în următorii cinci ani la 13,5 miliarde de euro”, potrivit Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), publicat vineri pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE).

Infrastructura de transport a României este subdimensionată, poluantă şi slab întreţinută, cu o lipsă de intermodalitate și de noduri urbane ce au o conectivitate slabă la reţelele de transport.

Bugete de 9,5 miliarde de euro pentru transport. România, codașa Europei la investiții şi infrastructură feroviară

Raportul de ţară (2020) relevă că reformarea sectorului feroviar a rămas în urmă. Modernizarea şi întreţinerea insuficientă au redus viteza trenurilor şi au afectat termenele de livrare a bunurilor. Astfel, România se află sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastructura, arată cel mai recent European Transport and Infrastructure Scoreboard (2019).

În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, aceasta este depreciată, cu numeroase restricţii, lipsă de soluţii moderne funcţionale şi conectivitate slabă cu alte moduri de transport. Materialul rulant este vechi, iar sistemului îi lipsesc sisteme adecvate de gestionare a traficului, de furnizare de informaţii despre trafic în timp real precum şi un sistem de ticketing integrat.

Ce prevede Componenta I.4 Tranziţia verde – transport feroviar şi mobilitate urbană verde

Promovarea transferului transportului de mărfuri de la căile rutiere, responsabile de 90% din totalul emisiilor de CO2 şi de GES din sectorul transportului la nivelul întregii ţări în anul 2017, la alte căi de transport, inclusiv la transportul feroviar, ar putea reduce costurile externe, inclusiv în ceea ce priveşte mediul.

Componenta I.4 Tranziţia verde – transport feroviar şi mobilitate urbană verde prevede: modernizarea managementului traficului feroviar pe reţeaua naţională în vederea fluidizării traficului feroviar pe mai multe sectoare de cale ferată importantă. E vorba de Arad – Timişoara – Caransebeş, Cluj-Episcopia Bihor, conexiunea feroviară Braşov-aeroport, conexiunea feroviară Timişoara-aeroport, trenul metropolitan Cluj Napoca.

Investiţiile prevăzute în domeniul feroviar vor contribui cu un procent de 40-100% la tranziţia verde. De asemenea, acestea contribuie 100% la tranziţia digitală.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE