În luna decembrie, patru primari din Ardeal au înființat Alianța Vestului (AVE). Este vorba despre Gheorghe Falcă (Arad), Emil Boc (Cluj-Napoca), Ilie Bolojan (Oradea) și Nicolae Robu (Timișoara). Pentru cei patru edili, astăzi este o zi importantă, primul pas în concretizarea proiectelor pe care le au în vedere. De la ora 9.30, la Timișoara, are loc o întâlnire între aceștia și reprezentanți ai Comisiei Europene cu scopul de a obține finanțare directă. Primarul Gheorghe Falcă a explicat, pentru cititorii Evenimentului zilei, cum decurg proiectele AVE.

EVZ: Se pare că ați vorbit serios și Alianța Vestului face progrese. Azi aveți o întâlnire cu Comisia Europeană. Pentru ce veți cere finanțare?

Gheorghe Falcă: Alianța Vestului s-a format pe un fond de așteptare a publicului, o dorință de a pune mai repede lucrurile în mișcare în direcția dorită, adică spre dezvoltarea și modernizarea țării. Această așteptare s-a intensificat după fondarea AVE, iar noi, cei patru primari semnatari, ne simțim obligați să trecem cât mai repede la acțiuni concrete, care să răspundă acestor așteptări. Unul dintre primii pași este și întâlnirea de azi cu reprezentanți ai Comisiei Europene, o întâlnire de lucru în care să prezentăm proiectele noastre prioritare. Aceste proiecte sunt gândite nu doar pe axe prioritare de dezvoltare ale regiunii și ale României, ci și pe cele de eligibilitate în viitorul proiect al Uniunii Europene. Vrem ca, odată cu adoptarea bugetului UE, să avem pregătite și prezentate partenerilor noștri europeni cât mai multe proiecte pentru a scurta timpul de implementare efectivă a acestora. 

O axă prioritară în programul Alianței Vestului - pentru care vom solicita finanțare europeană - este cea a îmbunătățirii mobilității și inter-conectivității regionale. Iar aici vorbim de proiecte mari de infrastructură rutieră și feroviară:

- finalizarea autostrăzii Transilvania, un proiect a cărui importanță nu mai trebuie argumentată

- realizarea autostrăzii Oradea-Arad, Arad-Timișoara fiind deja realizată ca parte din segmentul românesc al Via Carpathia, autostrada europeană care va uni Marea Baltică de Marea Egee, o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană

- autostrada Timișoara-Belgrad, esențială în context economic și politic regional

- modernizarea integrală a legăturii feroviare între cele patru orașe, inclusiv electrificare și garnituri de tren de viteză, operate posibil chiar de o companie regională, înființată prin asocierea celor patru municipalități

- conectarea fiecărui municipiu, prin șosele de centură, trenuri metropolitane, la această infrastructură și dotarea municipalităților cu flote de transport noi

O altă axă prioritară pentru care dorim să începem discuțiile cu Comisia este cea a Sănătății. Vorbim aici de proiectele spitalelor regionale din Timișoara și Cluj, dar și de proiectul unui nou centru de recuperare balneară la Oradea, pentru că în acest moment solicitările depășesc capacitatea centrului de la Băile Felix. 

Iar o a treia axă este cea a îmbunătățirii radicale a eficienței energetice. Iar aici vorbim desigur de modernizarea sistemelor de termoficare din cele patru orașe și de programe ample de reabilitare termică.

EVZ: Considerați că statul român este inapt pentru proiecte mari, indiferent ce guvern ar conduce?

Gheorghe Falcă:Nu aș fi atât de radical în judecăți. În definitiv, România are astăzi un PIB de șase ori mai mare decât cel din 1990. Sau, tot comparativ, până în 2005 aveam un PIB mai mic decât la Ungariei, iar astăzi este de 1.5 ori mai mare. Intrarea în UE afost un proiect mare pentru noi, un proiect care, privind la cifrele macro-economice, și-a arătat roadele. Vorbind însă de calitatea noastră de membru al UE, putem spune nu că nu suntem apți de proiecte mari, ci că ne lipsește capacitatea de a fructifica pe deplin oportunitățile. Statul român are o inerție mai mare decât mediul privat, care a profitat mai bine de piața deschisă și de investiții. Citeam de pildă ieri că România are cea mai mare productivitate a muncii raportat la grupul țărilor OECD (în care România nici măcar nu e încă membru). Sunt și acestea știri și cifre ce trebuie obligatoriu luate în seamă. Pe de altă parte, guvernanții noștri par să acționeze tot timpul ca în vremuri de criză, deși e departe de a fi cazul întotdeauna, dimpotrivă. Aș spune că guvernelor le lipsește viziunea optimistă a stabilității, de aceea proiectele mari se mișcă greu și întârzie. Însă, spre deosebire de guvernele centrale, administrațiile locale au acest atu, de a fi mult mai stabile, mult mai puțin atinse de vijeliile politice. Noi, primarii din AVE, suntem cu toții la al doilea, al treilea sau al patrulea mandat și, o spun fără falsă modestie, cu cele mai mari șanse de ne continua munca. E o stabilitate de care e nevoie pentru marile proiecte, una de care au nevoie și interlocutorii noștri europeni. Spuneți-mi, vă rog, nu un prim-ministru, ci măcar un ministru cu un mandat comparabil ca longevitate cu cel al unui primar din Alianța Vestului. În concluzie, cred că aceasta ar fi cauza întârzierilor: inabilitatea de a fructifica pe deplin oportunitățile, inabilitate care vine pe fondul unei lipse de viziune a unor guvernanți care se simt mereu în criză și nu au încredere nici măcar în propria stabilitate, darămite în cea a unei țări.

EVZ: Primarii din AVE sunt acuzați că vor să scindeze teritorial țara. De fapt, care sunt, încă o dată, intențiile? Considerați că puteți deveni un exemplu?

Gheorghe Falcă:Acum, să recunoaștem, nu au fost prea multe vocile care ne-au acuzat de secesionism, autonomism sau altfel de aberații de acest gen. Au fost vocile care, în general, proclamă isteric tot felul de catastrofe sau pericole în politica sau jurnalistica din România. Cei care ne-au citit documentele întemeiatoare, redactate în spiritul Declarației de la Alba Iulia, nu au găsit nimic de reproșat în sensul acesta. Iar celor care mai au încă îndoieli, le adresez următoarea provocare: numărați de câte ori apar în Declarația Unirii noastre cuvintele libertate și liber. Vor înțelege că Unirea noastră s-a făcut sub semnul libertăților cetățenești, a libertăților politice și a libertății comunităților. Pentru că marii noștri înaintași înțelegeau că oamenii liberi și comunitățile libere găsesc cel mai bine și cel mai repede calea spre dezvoltare. Cât despre ce intenții avem... Ele sunt limpede exprimate în documentele noastre, iar o parte din ele sunt rezumate ca răspuns la prima întrebare. Și, analizându-le, orice om cu discernământ își poate da seama că ele ne leagă de restul țării, nu ne despart. Autostrada Transilvania e o arteră vitală pentru toată România. Iar Via Carpathia continuă dincolo de Timișoara, spre sudul țării, o țară pe care o vrem tot mai (inter)conectată. Spitalele regionale vor deservi județe ale căror municipii-reședință nu sunt parte a Alianței Vestului ș.a.m.d. Cred că toată discuția despre secesionisme e un simptom de provincialism politic, iar noi, cei din AVE, exact de provincialisme fugim, de mizele mici, de interlocutori lipsiți de viziune. Vrem o Românie europeană? Atunci, hai să acționăm ca atare, să începem să grăbim lucrurile, să căutăm bani la partenerii noștri europeni, să-i folosim eficient, să administrăm țara profesionist. 

Dacă vom oferi un exemplu, nu știu. Deocamdată, publicul așteaptă acțiuni concrete. Dacă vom reuși, sigur vom oferi un exemplu de bune practici în admnistrație.