Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut primele declarații după reuniunea extraordinară a membrilor alianței militare la Bruxelles, în cadrul unui summit organizat pentru a discuta situația Ucrainei, precum și a flancului estic al alianței, amenințat de Rusia.

Înainte de summit-ul NATO de la Bruxelles, Jens Stoltenberg a transmis că trebuie să discute cu președinții țărilor membre și cu reprezentanții guvernelor acestora despre o „resetare a securității” europene, alianța militară fiind pregătită să aprobe o creștere majoră a forțelor armate în Europa de Est, care să apere granițele sale de agresiunea rusă.

Iată ce este important de știut în acest moment despre NATO. Organizația a fost formată inițial în anul 1949 de 12 țări, dar a ajuns la un „club” de 30 de țări, inclusiv foste țări comuniste din Europa de Est. Elementul cheie al alianței este că membrii sunt de acord să se ajute reciproc în cazul unui atac armat asupra unui stat membru individual.

Inițial, în anul 2008, NATO a oferit Ucrainei o cale de aderare la alianță, dar acest lucru nu s-a întâmplat, în principal din cauza opoziției Rusiei. De fapt, una dintre cererile Moscovei înainte de declanșarea războiului a fost ca Ucrainei să nu i se permită niciodată să adere la alianța militară.

Întrucât Ucraina nu este membră a NATO, alianța nu este obligată să ia apărarea țării. Membrii NATO nu doresc să trimită trupe în Ucraina, dar au trimis arme și plănuiesc, de asemenea, să consolideze forțele militare din Europa de Est.

Joi, s-a împlinit o lună de la declanșarea războiului din Ucraina de către Vladimir Putin, Rusia reprezentând o amenințare pentru flancul estic al NATO. Astfel, noi grupuri de luptă vor fi trimise în: Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.

Șeful NATO anunță noi măsuri de sprijin militar pentru Ucraina

Jens Stoltenberg: „Oamenii din Ucraina rezistă cu curaj și determinare, luptă pentru libertate și pentru viitorul lor. Noi suntem alături de ei. Președintele Zelensky a mulțumit aliaților NATO pentru susținerea semnificativă și a precizat importanța vitală a unor echipamente militare. NATO a căzut de acord că trebuie să continue să sprijine militar Ucraina.

Vom continua să impunem costuri fără precedent Rusiei și vom reîntări apărarea și descurajarea. Au fost aprobate patru noi grupuri de luptă în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. Acestea sunt în plus față de cele patru pe care le avem în statele baltice și Polonia, deci vorbim despre opt grupuri multinaționale de luptă de la Marea Baltică la Marea Neagră. În Europa sunt 100.000 de trupe care susțin eforturile NATO, iar aliații europeni au sporit pregătirile. Avem 40.000 de trupe sub comanda directă NATO susținute de putere navală și aeriană, inclusiv port-avioane care se află astăzi în Marea Mediterană.

Liderii NATO au căzut de acord sa reseteze apărarea și descurajarea pe termen lung pentru a face față acestei noi probleme de securitate. Pe teren, avem mai multe forțe în partea estică a alianței, sunt mai pregătite cu mai multe echipamente poziționate și provizii. În aer vom trimite mai multe avioane și vom consolida apărarea aeriană. Pe mare vom avea (...) submarine și un număr semnificativ de nave de luptă, pe o bază permanentă. De asemenea, vom întări securitatea cibernetică și exercițiile le vom baza pe apărarea noastră. Aceste detalii vor fi stabilite la summitul din iunie, din Madrid.

Astăzi, liderii aliați au căzut de acord să susțină Ucraina. Vom echipa armata Ucrainei inclusiv cu rachete anti-tanc și sisteme de apărare aeriană care sunt extrem de eficiente. De asemenea, vom ajuta financiar și umanitar. Astăzi am căzut de acord să facem mai mult, inclusiv privind securitatea cibernetică, și cu echipamente pentru a ajuta Ucraina să se protejeze de pericolele biologice, radiologice, chimice - aici intră detecție, protecție și provizii medicale, precum și antrenament pentru decontaminare și managementul crizelor. Suntem hotărați să facem tot ce putem pentru a susține Ucraina și am primit cu plăcere ofertele de asistență de la aliați.

Jens Stoltenberg, despre poziția Chinei și a Belarusului față de Rusia

Avem responsabilitatea de a ne asigura că acest conflict nu escaladează, pentru că acest lucru ar fi periculos și devastator. Trebuie să creștem susținerea pentru alți parteneri care sunt în pericol din cauza Rusiei, inclusiv Georgia și Bosnia-Herțegovina. Lucrând împreuna și cu UE trebuie să îi ajutăm să își apere securitatea.

De asemenea, astăzi, liderii au cerut Chinei să nu mai susțină eforturile de război ale Rusiei. China nu trebuie să susțină economic sau militar invazia Rusiei. Beijingul trebuie să își folosească influența asupra Rusiei și să promoveze o rezoluție imediată pașnică.

Aliații ai fost de acord că Belarus trebuie să nu mai acționeze ca un complice la invazia lui Putin și la întâlnirea de astăzi liderii și-au reafirmat angajamentul pentru politica Ușii deschise NATO”.