Un adevărat nor de aer otrăvit a acoprit cerul în București și în județul ilfov. Autoritățile neagă însă, că ar fi fost o poluare masivă

O altă încercare a autorităților de a acoperi o poluare masivă.

Deși stații independente au înregistrat aer otrăvit în multe zone din București și din județul Ilfov unde nivelul de poluare a fost depășit și cu 300%, autoritățile susțin că nu s-au depășit valorile limită.

Cert este că România nu are un program național pentru a controla poluarea atmosferică și nici nu face eforturi serioase pentru a trece la energie regenerabilă.

Din acest motiv, Comisia Europeană ne-a penalizat din nou. În acest context ministrul mediului promite că va lua bani europeni pentru sistemul de măsurare a calității aerului, în toată țara.

La staţia de la Bragadiru, de exemplu, joi seara, la ora 22.00, măsurătorile independente arătau o depăşire cu 347% pentru PM 2,5 şi 236% pentru PM 10.

Depăşiri uriaşe au fost înregistrat şi în Bucureşti. În cartierul Rahova, de exemplu, creşterile au fost de 280%, respectiv 202%.

În acest context, ministrul mediului a transmis ca Garda de Mediu să facă verificări pentru a descoperi sursa.

Însă, instituţia a transmis că măsurătorile nu sunt oficiale, iar reţeaua naţională a identificat o uşoară creştere a nivelului poluării, însă fără să se depăşească valorile limită.

Din partea ministrului s-a primit, totuşi, o promisiune.

Mai exact, 81 de milioane de lei ar urma să fie investiţi într-un sistem ce ar trebui să măsoare calitatea aerului în întreaga ţară. Dint această sumă, 74 de milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

„Facem una dintre cele mai mari investiţii pe care le-a făcut vreodată statul român în ceea ce priveşte calitatea aerului”, a precizat Costel Alexe, Ministrul Mediului, citat de ProTV.

București, una dintre cele mai poluate capitale

În total, 208 staţii ar trebui să ofere date în toată ţara, despre cât de curat este aerul pe care îl respirăm. În prezent, avem 148. Dar multe nici nu funcţionează.

În Bucureşti, una dintre cele mai poluate capitale europene, vor fi instalate aproape jumătate din cele cumpărate.

Conform promisiunilor autorităților, ar trebuie să avem, în curând, şi o reţea de prognozare a calităţii aerului. Cu alte cuvinte, exact ca la meteo, vom şti de astăzi, ce aer vom respira mâine sau peste 3 zile.

„În orice amplasament, în orice locaţie din România vom şti care este calitatea sau care va fi calitatea aerului pentru a doua zi, următoarea zi şi a treia zi.”, a precizat Dorina Mocanu, director Control şi Poluare la Ministerul Mediului.

Sistemul de prognoză ar trebui să fie gata până în 2023.

Stațiile nu funcționează

Fostul ministru al mediului, Graţiela Gavrilescu, promitea acum câţiva ani acelaşi sistem de prognozare a calităţii aerului. Iată că nu-l avem iar astăzi autorităţile abia semnează actele.

În timp ce România subestimează problema poluării, alte ţări europene prezintă aceste date la rubricile meteo, astfel că oamenii ştiu exact la ce grad de poluare se expun.

Activiştii de mediu spun că monitorizarea poluării nu se face cum trebuie acum.

De exemplu, chiar în ziua semnării contractului, două dintre staţiile existente în Bucureşti nu funcţionau.

„Probabil are o problemă analizorul de calibrare, de interferenţe”, susține Dorina Mocanu, director Control şi Poluare la Ministerul Mediului.

Curios este totuşi că ultimul raport privind calitatea aerului în România arată că în 2019 am fi respirat un aer ceva mai curat, faţă de anii trecuţi. Activiştii de mediu acuză autorităţile că au transmis Comisiei Europene date greşite.

Din 107 staţii de monitorizare, au funcţionat 81.

„Nu există o relevanță a măsurătorilor din moment ce, într-un an spui că calitatea aerului s-a îmbunătăţit, dar nu măsori la acelaşi număr de staţii ca în trecut”, susține Alin Tănase, reprezentant GreenPeace.

Întrebat de ce s-au făcut măsurători la mai puţine staţii, ministrul mediului a răspuns:

„ A fost un cumul de factori: de mentenanţă, de subfinanțare sau deficienţe tehnice”.

Între timp, Comisia Europeană ne-a penalizat, din nou, pentru că nu avem un program naţional pentru controlul poluării atmosferice şi a catalogat documentul trimis spre analiză ca fiind „incomplet şi lipsit de ambiţie”.