Bolojan, iubita asistentă medicală, consilierii și medicii rezidenți. Cine „tratează” Sănătatea?

Matematica lui Bolojan a dat chix cu actorii. Indiferent de crezul unora, ministrul UDMR al Culturii a știut să joace politic și, până la sfârșitul zilei, să rezolve o absurditate. Acum, premierul Bolojan și-a pus medicii în cap, neștiind că judecătorii vor fi cei care îi vor tăia capul dacă va încerca o Ordonanță neconstituțională. Ce fel de consilieri are acest premier liberal?! Dar partenera, asistentă medicală de profesie, nu i-a zis nimic despre munca rezidenților în spital?

Nu este un secret că lipsurile din sistemul de sănătate publică a creat un curent puternic de nemulțumire în majoritatea societății. De ani de zile persistă, fiecare guvern care s-a perindat schimbând doar pe ici-pe colo. A fost ca o ciupitură pentru uriașul sistem. Nemulțumirea românilor, izvorâtă din momentul în care au devenit pacienți, a fost des speculată de Politic cu ajutorul „sateliților” ce orbitează în jurul lui, inclusiv din media. Nimic nu a abătut mai tare atenția românilor de la marile probleme ale țării ca un scandal legat de niște medici prinși că au cerut mită, de vreun doctor care a omorât un om, de scandaluri cu cadre medicale care...

În seria acestor evenimente pare că se înscrie și măsura gândită și expusă ieri de prim-ministru Ilie Bolojan la întâlnirea cu primarii din țară. Posibil că edilii unor comune și orășele s-au plâns că nu au medici în localitățile lor, însă viziunea premierului de a rezolva problema (matematic) a aruncat lumea medicală în aer.

Bolojan a operat în direct ca un felcer, fiindcă este exclus ca să se fi consultat înainte cu ministrul Sănătății și cu vreo somitate medicală din Universitate. Încruntat și prețios a spus că, dacă tinerii beneficiază în România de o pregătire medicală pe toată durata studiilor la buget şi rezidenţiat plătit de stat, ei au o obligaţie faţă de ţară şi ar trebui, cel puţin câţiva ani, să lucreze în România.

Ce decizii vrea să ia Ilie Bolojan în domeniul Sănătății

„Trebuie să avem curajul să luăm nişte decizii care uneori nu sună bine şi să distribuim o parte din medicii noştri acolo unde este nevoie, în ruralul mai îndepărtat, în urbanul mic”, a mai spus premierul liberal.

Ca să rezolve problemele legate de dezechilibre din rural și urban, tinerii care aleg să devină medici urmând o facultate de stat și „un rezidențiat plătit de statul roman”, să fie obligați ca „cel puţin câţiva ani de zile, doi, trei, patru, cinci ani de zile” să lucreze în comune și orașele mici din România.

Șeful Guvernului a anunțat că vrea  să taie 10% din salariile medicilor și asistentelor, deși ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și sindicatele din Sănătate au anunțat că se opun unei asemenea măsuri, atrăgând atenția că sistemul de stat e la un pas de colaps.

Oare și-a pus vreun moment problema premierul Ilie Bolojan că nu va putea să facă harcea-parcea sistemul sanitar după idei oengiste?

De ce ni se spune că o autoritate fantomă cu numele de „ARICE” nu poate fi desființată? De ce președintele Eximbank, cu un salariu de 28.000 de euro/lunar și fără performanță, nu poate fi schimbat din funcție, dar pentru medicii rezidenții s-a găsit metoda să fie legați de glie?

Ce nu știe sau nu spune premierul

Ilie Bolojan ar fi trebuit să le spună primarilor de comune sau din orașele mai mici că trebuie să dezvolte proiecte prin care să atragă medici tineri, după terminarea rezidențiatului, să aibă oferte pentru dispensarele sau spitalele din localitățile lor.

Oana Gheorghiu, vicepremier și oengistă din domeniul Sănătății, nu i-a dat niciun sfat, nu i-a expus situația și cauzele lipsei de personal din unitățile medicale? A angajat medici cu experiență și rezidenți în spitalul ridicat din bani publici. Idem pentru modularul plantat de fundația sa în curtea spitalului Elias, în timpul pandemiei Covid. Gheorghiu știe care sunt cerințele tinerilor medici dup 12-13 ani de facultate și rezidențiat.

Sunt medici rezidenți care nu refuză să lucreze în orașele mici, interniștii s-ar duce și la dispensarul din sat, dar nu li se oferă nimic în afară de un salariu mediu. În sate și localități mici din Franța, Germania și Austria (nominalizate pentru că am publicat experiențele unor medici români care lucrează acolo), primăria asigură medicului, prin contract, locuință și o retribuție corespunzătoare. Activitatea și-o desfășoară în clădiri cu condiții și dotări optime. N-au wc-ul în curte și nici apa nu o scot din fântână ca în România!

Medicii rezidenți (majoritatea) nu pleacă din România după bani mulți, ci caută normalitatea.

Știe premierul Bolojan că la Facultatea de Medicină de stat sunt mulți studenți care își plătesc anii de învățământ fiindcă nu au intrat pe locurile bugetate? Pe ei cum îi obligă să rămână 5 ani în țară după rezidențiatul în care muncesc de rup pe un salariu mic?

Medicii rezidenți protestează și cer premierului să vadă ce nu vede

Matematicianul Bolojan a făcut niște calcule greșite. N-a avut datele problemei, așa că va mai trebui să lucreze ca să ajungă la un rezultat corect. Altfel, studenții și rezidenții, dacă vor fi obligați cu contracte să nu plece din țară, vor deschide procese cu mari șanse de câștig fiindcă e vorba de încălcarea unor drepturi, stipulate în Constituție, legile Educației sau Codul Muncii.

Absolvenții de Medicină nu au drept de practică după terminarea facultății, sunt obligați să dea examen pentru rezidențiat, apoi urmează încă alți ani de muncă în spitale. Asta nu se întâmplă cu alți absolvenți de facultăți. Obligații nu au decât studenții de la facultățile cu regim militar, care oferă cazare, masa și uniforme. Ei semnează un contract la admitere prin care se obligă să rămână în sistem încă 5 sau 7 ani după absolvire.

Societatea medicilor și medicilor rezidenți (SMMR) a recționat. I-a transmis public premierului aspecte pe care s-a dovedit că nu le știe din moment ce s-a gândit să ia decizia comunicată la întâlnirea cu primarii.

SMMR invocă viziunea europeană legată de distribuția medicilor în teritoriu, cu accent pe a motiva, nu a obliga.

Se cere salarizare corectă și motivație financiară adecvată pentru cei care deservesc zone vulnerabile sau cu densitate a populație redusă (rural și urban mic)

Infrastructura minimă necesară specialității să fie disponibilă fără rabat, indiferent de zonă (rural/urban mic/urban mare).

Posibilitatea medicilor din zonele descrise de a se dezvolta profesional continuu.

Medicii rezidenți din România lucrează mult peste cele 48 de ore pe săptămână legale, cu 4-5 gărzi pe lună, dintre care una singură plătită, conform cu contractul.

România este parte din UE, iar libera circulație a forței de muncă nu este opțională.

Se știe de vreo 15-20 de ani că, la finalul rezidențiatului, mulți medici se trezesc în fața unor posturi blocate sau a unui sistem care nu scoate locuri la concurs în specialitățile lor.

Medicul este pus să aleagă între etică și lipsuri, îi mai transmit reprezentanții SMMR lui Ilie Bolojan, premier vremelnic ca și un ministru al Sănătății, Eugen Nicolaescu, de care îmi amintesc că a fost primul cu ideea să le interzică medicilor să părăsească țara imediat după rezidențiat, să-i pună să plătească școlarizarea dacă pleacă.

Nicolaescu era tot liberal, nu i-a ieșit. Nici cu rezidenții, nici cu reformarea sistemului. A reușit doar să implementeze obiceiul ca managerii de spitale să nu fie obligatoriu medici.

Nici guvernele următoare cu miniștrii lor n-au redus numărul de locuri de la facultățile de medicină sau n-au creat locuri de muncă pentru câți erau, nu le-au oferit mai nimic ca să aibă un cabinet la țară. Probabil că nu va reuși nici Bolojan, dacă o va ține pe linia actualilor consilieri, incapabil să trateze.

„Mama, ce are, tata?”

Declarația de ieri, scoasă de Bolojan parcă din puțul gândirii (licența Cațavencilor!), mi-a amintit instantaneu de soțul bolnav dintr-o reclamă tv la un spray pentru răceală. Voinicul bărbat, care nu putea respire de muci, vroia să-și impresioneze familia cu regretele sale înainte de un iminent deces: „Ar fi trebuit să trăiesc liber, să călătoresc mai mult, n-aș mai uita să ud florile, nici să spăl vasele, să petrec mai mult cu Alex…”. Fiul: „Mama, ce are tata?”. Mama: „Nasul înfundat, ca mama, doar că el exagerează!”.

Pentru mine această reclama va fi, mult timp, corolarul carierei de prim-ministru al lui Ilie Bolojan, liberalul cu pachețele economice ca niște prișnițe puse de un vraci pe gâlcile poporului. Cu siguranță, din puțul gândirii sale, nu-l va putea extrage niciun chirurg, trecut de rezidențiat.