Un medic botoșănean își prezintă propria experiență din lupta împotriva cancerului cu care a fost diagnosticat în urmă cu mai mulți ani. Mai mult, medicul face o serie de recomandări cu privire la substanțele cancerigene care ar trebui eliminate din viața noastră.

Medicul botoșănean Elena Cardaș a fost diagnosticat cu cancer la sân în urmă cu cinci ani, în data de 6 februarie 2017. Iar de atunci viața sa a cunoscut o schimbare totală. A trecut prin boală, iar acum, pe 6 februarie 2022, a aniversat cinci ani din noua sa viață. Cu acest prilej, a trecut în revistă pentru cei interesați momentele dificile pe care le-a depășit.

Trebuie spus că Elena Cardaș este și scriitoare, membră a Uniunii Scriitorilor din România. Iar aceasta nu este prima ei experiență literară. Între 2017 și 2018, medicul a ținut un jurnal pe Facebook despre etapele bolii și despre transformările pe care le-a suferit viața ei.

„Ziua în care am murit şi în care Dumnezeu mi-a mai dat, aşa sper, o a doua șansă la viață. Am trecut prin tot felul de trăiri. De la negare la acceptare. De la renunțare la luptă, la încrâncenare. Fusesem aruncată brutal într-un ring, fără ca cineva să mă pregătească, faţă în față cu o namilă furibundă, gata să mă doboare”, mărturisea Elena Cardaș într-o publicație cu specific medical.

După trecerea a cinci ani de la ziua în care a fost diagnosticată cu cumplita boală, medicul are nu mesaj pentru care o urmăresc. Ea a explicat că în prezent cancerul de sân, de care a fost diagnosticată, este unul dintre cele mai comune. În acest sens, Elena Cardaș a ajuns la o concluzie mai mult decât tulburătoare. În imobilul în care locuiește, cu șapte nivele, nu există palier pe care să nu fi locuit un bolnav de cancer. Cei mai mulți au murit din cauza bolii.

Cauzele îmbolnăvirii de cancer la femei

Medicul povestește că apariția bolii este favorizată de o serie de o serie de substanțe chimice care fac parte din viața noastră. Este vorba despre fitoestrogeni, „substanțe care imită hormonii umani și care provoacă diferite forme de cancer”. Acestea ne otrăvesc, încetul cu încetul, iar situația este cu atât mai gravă cu cât nu putem renunța la ele. Din motive de confort apreciază medicul.

„Îi evit cât de mult pot. Așa cum încerc să evit orice fel de carne sau ouă sau lapte incerte. Toate sunt bombe cu ceas. Marea majoritate a cancerelor de sân sunt dependente de estrogeni, întreținute și agravate de acești hormoni sau echivalenți chimici. Dar cum internetul vine cu cascada de informații la pachet, aș vrea să vă enumăr doar o mulțime de lucruri care sunt asemănători estrogenilor și prin cumul produc cancer de sân. Pun pariu că nu puteți renunța la multe”, a relatat medicul Elena Cardaș, citată de publicația locală Botoșăneanul.

Toxinele la care nu putem renunța

Ea a enumerat produsele care conțin substanțe cancerigene: materiale sintetice din lenjeria intimă, ciorapi, pet-urile de apă, lapte, iaurturi, caserole din plastic, pahare din plastic, vesela și mai ales castroanele din plastic dur folosite în bucătărie, săpunuri lichide, geluri de duș ambalate în plastic.

„Toate conțin toxine producătoare de cancer de sân, dar cine s-ar mai întoarce la sticlă? Nici biberoanele nu mai sunt din sticlă, deși se recunoaște că nu sunt nici pe departe din plastic sigur. E adevărat, s-a renunțat la parabeni de vreo 2 ani, dar până acum toate cosmeticele le conțineau. Decenii în șir ne-au intrat pe sub piele la propriu. Și da, trebuie să apreciez că marile firme încearcă acum să își repare greșeala și încep să folosească sticlă sau ceramică pentru cutiile lor cu creme. Vă mai aduceți aminte de pastele de dinți în tuburi din metal? Au dispărut. Plastic. Ți-a rămas ceva carne ori legume? Fuga cu ele într-o pungă în congelator. Doar nu le aruncăm. Le mâncăm mai târziu pline cu ftalati cancerigeni. Nici nu ne trece prin cap asta. Cum nu prea înțelegem de ce am cumpăra o baghetă învelită în hârtie și nu o franzelă în pungă din plastic”, a mai explicat medicul Elena Cardaș.

Alte substanțe care afectează viața femeilor

Iar pe lângă acestea sunt și alte substanțe pe care le folosim la curățenie, dar și ca medicamente, pentru diferite afecțiuni. Despre toate acestea vorbește Elena Cardaș ca medic, dar și ca pacient bolnav de cancer.

„Cine ar renunța în ziua de azi la balsamul de rufe? S-a renunțat greu la DDT (dovedit cu certitudine cancerigen), dar el încă nu s-a degradat. Mai durează vreo 70 de ani până scăpăm. Este pretutindeni. Că veni vorba, toate pesticidele au o componentă estrogen-like. Nu pot fi interzise, cum ar trebui, așa ca s-au stabilit niște doze admise.

Hai să mai adăugăm presiunea pusă pe femei care trebuie să facă sex, dar nu să facă copii, așa că înghit ani la rând contraceptive. Adică hormoni. Apoi vine menopauza. Nu vrei sa îmbătrânești. Ți se prescriu alt fel de hormoni, de substituție.  Fitohormonii adevărați din soia, susan, in, alune, pâine, caise si multe altele par a fi o glumă proastă în comparație cu celelalte. Celelalte la care civilizația nu e dispusă să renunțe”, a mai explicat Elena Cardaș.

Câteva rânduri despre Elena Cardaș

Născută pe 15 noiembrie 1959, la Botoșani, Elena Cardaș a absolvit primele clase la Suceava, iar gimnaziul la Botoșani. La finalul liceului a optat pentru Facultatea de Medicină și Farmacie din Iași, specialitatea medicină generală.

A lucrat zeci de ani la Spitalul Județean Botoșani, iar concomitent s-a dedicat literaturii. A publicat mai multe cărți, iar acest lucru avea să o aducă în Uniunea Scriitorilor din România.