BNR, semnal de alarmă privind datoria publică: Cheltuielile cu dobânzile au depășit obiectivul de deficit

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se confruntă cu dezechilibre financiare majore acumulate în ultimele două decenii, iar ritmul de creștere a datoriei publice din ultimii ani reprezintă un motiv serios de îngrijorare pentru stabilitatea economică a țării.

BNR, semnal de alarmă privind datoria publică: Cheltuielile cu dobânzile au depășit obiectivul de deficit

Economia națională a înregistrat progrese vizibile după integrarea europeană, dar această evoluție a adus și acumularea unor vulnerabilități financiare. Ritmul de creștere a datoriei publice a fost de trei ori mai rapid în ultimii ani comparativ cu perioada anterioară pandemiei, depășind dinamica observată la nivelul Uniunii Europene, unde datoria publică generală a trecut de pragul de 80% din PIB.

Efectele acestei accelerări se reflectă direct în structura bugetului de stat, unde sumele alocate pentru acoperirea dobânzilor au ajuns la un nivel critic.

„În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanţiale, dar acest parcurs, graţie propriilor opţiuni, a însemnat şi acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creşterii economice, cât şi refacerea echilibrelor financiare ale ţării. Avem nevoie de un parcurs ferm şi asumat de consolidare fiscal-bugetară.

Contextul actual este marcat de creşterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depăşit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creştere a fost triplu faţă de cel din perioada prepandemie. Consecinţele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care ţintim să ajungem", a declarat Marinescu, la lansarea volumului "Sustenabilitatea financiară - de la deficite la convergenţă nominală”, conform Agerpres.

Măsuri necesare pentru colectare și investiții

Restabilirea echilibrului bugetar necesită eliminarea incertitudinilor din politica fiscală și eficientizarea colectării veniturilor la bugetul de stat. Mărirea gradului de colectare a taxelor, în special reducerea deficitului de încasare la TVA, trebuie combinată cu un cadru fiscal predictibil.

În același timp, susținerea unei creșteri economice solide depinde de direcționarea fondurilor publice și europene către investiții cu impact de durată.

BNR. Sursa foto: Razvan ValcaneantuEEC

„De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătăţirea cadrului fiscal trebuie să ţină cont de avantajul esenţial al predictibilităţii fiscale. Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ şi durabil creştere economică? Răspunsul ţine în bună măsură de calitatea investiţiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investiţiile şi fondurile europene să poată susţine o creştere economică robustă”, a spus Cosmin Marinescu.

Priorități bugetare și reforme în sectorul public

Pentru depășirea perioadei de încetinire economică din ultimii ani, alocările bugetare trebuie redirecționate către sectoarele strategice care asigură reziliența pe termen lung, cum ar fi educația, sănătatea și apărarea. Subfinanțarea cronică a educației se reflectă deja în pregătirea deficitară a tinerilor, afectând calitatea capitalului uman și competitivitatea națională.

Sustenabilitatea finanțelor necesită totodată ancorarea politicilor sociale în realitățile demografice, valorificarea fondurilor private de pensii și introducerea unei discipline severe în cadrul companiilor de stat dependente de bugetul public.

„Politicile dedicated nevoilor reale din societate trebuie să prioritizeze în special domeniile care susţin calitatea vieţii şi rezilienţa pe termen lung: sănătatea, educaţia, apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carenţe majore în abilităţile educative de bază, or aceasta este şi consecinţa unor alocări bugetare suboptimale pentru educaţie, ceea ce afectează competitivitate unui capital esenţial, capitalul uman.

Sustenabilitatea nu poate fi obţinută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială. Însă politicile sociale necesită o mai bună ancorare în realităţile demografice actuale, cele care prefigurează peste doar câţiva ani, constrângeri importante în planul sistemului de pensii publice pay as you go. Însă trebuie subliniat rolul esenţial al fondurilor private de pensii pentru atenuarea decalajelor structurale pe termen lung. Disciplina financiară din companiile de stat şi dependenţa multora dintre acestea de bugetul public reprezintă cu certitudine un semnal de alarmă la adresa finanţelor publice, dar şi la adresa bunei funcţionări a pieţelor”.

Paradoxul creditării și blocajele din mediul privat

Sectorul bancar din România menține indicatori solizi de solvabilitate și lichiditate, însă economiei reale îi lipsește o intermediere financiară adecvată. România înregistrează cea mai scăzută intermediere financiară din Uniunea Europeană, deși companiile locale prezintă grade ridicate de îndatorare, pe fondul costurilor mari de finanțare și al dependenței de creditul comercial.

Tensiunile structurale din mediul de afaceri — cum ar fi arieratele, subcapitalizarea și firmele fără angajați — afectează competitivitatea în raport cu firmele din zona euro.

„În privinţa sectorului bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate şi calitatea activelor demonstrează capacitatea sectorului bancar de creditare a economiei reale. Însă principala provocare în această privinţă reflectă un paradox deloc avantajos. România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele româneşti apar drept cele mai îndatorate. Şi aici menţionăm costurile de finanţare ridicate, persistenţa creditului comercial, finanţările de la firmele mamei.

De aceea, mediul de afaceri românesc resimte în prezent decalaje importante de competitivitate faţă de concurenţii săi din Uniunea Europeană şi cu precădere din Zona Euro. Dinamica dezechilibrelor externe şi a datoriei publice reflectă o situaţie complicată, care trebuie gestionată în mod prudent şi înţelept”, a subliniat Cosmin Marinescu.

Dimensiunea riscurilor și convergența europeană

Nivelul necesarului brut de finanțare a depășit pragul de 10% din PIB, intrând într-o zonă de risc superior. Deși rezervele internaționale rămân la un nivel adecvat și asigură o zonă de siguranță pentru lichiditatea externă, acestea nu pot înlocui reformele structurale și ajustările economice necesare.

Criteriile de convergență nominală rămân indicatori esențiali de sănătate economică, iar lipsa avansului atât pe planul convergenței reale, cât și al celei nominale impune o schimbare rapidă de abordare.

„Pentru mediul de afaceri, competitivitatea şi predictibilitatea sunt provocări majore, aş putea spune, mai ales în aceşti ani de repoziţionări comerciale deosebit de importante la nivel global. De aceea, consider că nu mai putem neglija potenţialul diplomaţiei comerciale în politica externă, care poate deveni factor de competitivitate naţională. De ce spunem că este primordială sustenabilitatea datoriei publice? Pentru că necesarul brut de finanţare a depăşit 10% din PIB, dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc, însă, menţionăm că lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaţionale solide.

Însă marja de siguranţă a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească. Aceasta nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor. În încheiere, odată cu piramida conceptuală a sustenabilităţii, doresc să insist asupra unei idei esenţiale. Criteriile de convergenţă nominală nu sunt simple exigenţe statistice, ci indicatori de sănătate economică la care noi ne raportăm în parcursul european al României. De aceea, trebuie să ne gândim cum reuşim să împletim viteza convergenţei reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, din păcate, nu mai beneficiem nici de una, nici de cealaltă”, a mai spus Cosmin Marinescu.