Datoria publica / sursa foto: arhiva EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Datoria publică a Uniunii Europene a ajuns la 82,9% din PIB în primul trimestru din 2026, în timp ce în zona euro a urcat la 88,9%, potrivit celor mai recente date Eurostat. România a ajuns la 60,1% din PIB, după o creștere de 4,3 puncte procentuale într-un singur an, în timp ce Franța a depășit între timp un nou prag record, ajungând la 119% din PIB la sfârșitul lunii iunie.
Datele arată diferențe foarte mari între statele europene. Grecia și Italia au cele mai ridicate niveluri de îndatorare din Uniunea Europeană, cu 143,5%, respectiv 138,9% din PIB, în timp ce Estonia, Danemarca și Bulgaria se află la celălalt capăt al clasamentului, cu niveluri sub 30% din PIB. România se află într-o zonă intermediară, dar este printre statele în care datoria a crescut cel mai rapid în ultimul an.
Franța a ajuns la 3.595,5 miliarde de euro
Franța a stabilit un nou record al datoriei publice. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE) pe 29 septembrie 2026, datoria publică franceză a ajuns la 3.595,5 miliarde de euro la sfârșitul trimestrului al doilea, cu 59,6 miliarde de euro mai mult decât la sfârșitul lunii martie.
Raportată la dimensiunea economiei, datoria a ajuns la 119% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat în Franța după 1946. În primul trimestru, indicatorul era de 117,5% din PIB, potrivit INSEE.
Creșterea din trimestrul al doilea vine după o majorare de 75,6 miliarde de euro în primele trei luni ale anului, când datoria franceză ajunsese la 3.536,1 miliarde de euro. Datele Eurostat pentru primul trimestru indicau un nivel de 117,6% din PIB, foarte apropiat de cifra calculată de statistica franceză.
Pentru comparațiile europene este importantă diferența de moment: cifra de 119% pentru Franța este deja aferentă trimestrului al doilea, în timp ce cele mai recente date armonizate publicate de Eurostat pentru toate statele UE sunt încă cele din trimestrul întâi.
Grecia rămâne statul UE cu cea mai mare datorie
La sfârșitul primului trimestru din 2026, Grecia avea o datorie publică de 143,5% din PIB, în scădere de la 146,1% la finalul lui 2025 și cu 9,4 puncte procentuale sub nivelul din primul trimestru al anului trecut.
În termeni nominali, datoria administrației publice elene era de aproximativ 360,1 miliarde de euro. Grecia este unul dintre puținele state europene în care datoria depășește cu mult dimensiunea anuală a economiei.
Italia se afla pe următoarea poziție, cu o datorie de 138,9% din PIB, echivalentul a aproximativ 3.158,2 miliarde de euro. Spre deosebire de Grecia, Italia a înregistrat o creștere a raportului datorie/PIB atât față de trimestrul anterior, cât și față de primul trimestru din 2025.
Belgia și Spania au depășit pragul de 100%
Belgia avea la sfârșitul primului trimestru o datorie publică de 109,1% din PIB, respectiv aproximativ 706,6 miliarde de euro.
Belgia a înregistrat o creștere de 3,1 puncte procentuale față de primul trimestru din 2025 și de 1,3 puncte procentuale față de sfârșitul anului trecut.
În Spania, datoria publică era de 101,6% din PIB, echivalentul a aproximativ 1.739,5 miliarde de euro. Raportul era cu 1,7 puncte procentuale mai mic decât în primul trimestru din 2025, dar cu un punct procentual peste nivelul înregistrat la sfârșitul lui 2025.
Astfel, înaintea publicării datelor franceze pentru trimestrul al doilea, cinci state membre aveau datorii publice de peste 100% din PIB: Grecia, Italia, Franța, Belgia și Spania.
România: 1.169,9 miliarde de lei și 60,1% din PIB
În România, datoria administrației publice a ajuns la 1.169,87 miliarde de lei la sfârșitul primului trimestru din 2026, potrivit Eurostat. Raportată la PIB, aceasta reprezenta 60,1%.
Este o creștere importantă față de anul anterior. În primul trimestru din 2025, datoria României reprezenta 55,8% din PIB, iar la sfârșitul lui 2025 ajunsese la 59,3%.
Prin urmare, în numai un an, raportul datorie/PIB a crescut cu 4,3 puncte procentuale, una dintre cele mai mari majorări din Uniunea Europeană. Doar Finlanda, Bulgaria și Polonia au avut creșteri comparabile sau mai mari în aceeași perioadă, în funcție de variația înregistrată de fiecare indicator.
România a trecut astfel peste pragul de 60% din PIB, nivelul de referință prevăzut în regulile fiscale europene. Depășirea acestui prag nu înseamnă automat că un stat intră într-o situație de incapacitate de plată, dar reprezintă unul dintre indicatorii utilizați în cadrul regulilor fiscale ale Uniunii Europene.
Cum stă România față de celelalte state europene
Datele Eurostat arată că România are o datorie mai mică decât marile economii din sudul și vestul Europei, dar ritmul de creștere este unul important.
Datoria publica / sursa foto: arhiva EvZ
Germania are o datorie de aproape 2.900 de miliarde de euro
Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, avea la sfârșitul primului trimestru o datorie publică de 2.902 miliarde de euro, echivalentul a 64,4% din PIB.
Nivelul este mult sub cel al Franței sau Italiei în raport cu PIB-ul, deși suma absolută este una dintre cele mai mari din Europa. Față de primul trimestru din 2025, raportul datorie/PIB al Germaniei a crescut cu 2,4 puncte procentuale.
Polonia avea o datorie de 61,6% din PIB, după o creștere de 4,5 puncte procentuale într-un an. În valoare nominală, datoria ajunsese la aproximativ 2.444,3 miliarde de zloți.
Polonia se numără astfel printre statele cu cea mai rapidă creștere a datoriei publice în perioada analizată.
Portugalia a redus datoria, dar rămâne peste 90% din PIB
Portugalia avea o datorie publică de 91% din PIB în primul trimestru din 2026, adică aproximativ 283,1 miliarde de euro.
Spre deosebire de România, Portugalia a înregistrat o scădere semnificativă față de anul anterior: raportul datorie/PIB era cu 3,9 puncte procentuale mai mic decât în primul trimestru din 2025.
Și Spania a avut o scădere anuală, de 1,7 puncte procentuale, în timp ce Grecia a redus raportul cu 9,4 puncte procentuale.
Aceste evoluții arată că nivelul datoriei nu depinde doar de valoarea împrumuturilor, ci și de evoluția PIB-ului, a deficitului bugetar, a dobânzilor și a altor operațiuni financiare ale statului.
Austria și Finlanda au trecut de 80% din PIB
În Austria, datoria publică a ajuns la 83,3% din PIB, respectiv 431,4 miliarde de euro. Raportul a crescut cu 2 puncte procentuale față de sfârșitul anului 2025.
Finlanda a ajuns la 89,7% din PIB, cu o creștere anuală de 5,5 puncte procentuale, cea mai mare majorare înregistrată în UE între primul trimestru din 2025 și primul trimestru din 2026. Datoria finlandeză a ajuns la aproximativ 255,1 miliarde de euro.
Și Ungaria a înregistrat o creștere: datoria a ajuns la 77,7% din PIB, cu 3,1 puncte procentuale peste nivelul de la sfârșitul lui 2025.
Țările cu cele mai mici datorii publice
La polul opus se află Estonia, cu o datorie publică de numai 25,2% din PIB, urmată de Danemarca, cu 26,8%, Bulgaria, cu 28,5%, și Luxemburg, cu 29,2%.
În Suedia, datoria era de 34,9% din PIB, iar în Irlanda, de 37%.
Cehia avea un nivel de 44,1%, iar Țările de Jos, de 43,8%. În cazul Țărilor de Jos, raportul a scăzut cu un punct procentual față de sfârșitul anului 2025.
Datoria publică a UE a depășit 15.700 de miliarde de euro
La nivelul întregii Uniuni Europene, datoria administrațiilor publice se ridica la aproximativ 15.704,6 miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru din 2026, echivalentul a 82,9% din PIB.
În zona euro, datoria ajunsese la aproximativ 14.243,5 miliarde de euro, adică 88,9% din PIB. Ambele valori au crescut față de trimestrul precedent.
crestere PIB / sursa foto: dreamstime.com
Comparativ cu primul trimestru din 2025, raportul datorie/PIB a crescut cu 1,5 puncte procentuale în UE și cu 1,7 puncte procentuale în zona euro.
Din totalul datoriei UE, cea mai mare parte era reprezentată de titluri de datorie. Acestea reprezentau 83,6% din datoria publică, în timp ce împrumuturile aveau o pondere de 13,9%, iar numerarul și depozitele de 2,5%.
Marea Britanie: aproape 3.000 de miliarde de lire
Și Marea Britanie are un nivel ridicat al datoriei publice, însă statisticile britanice nu sunt identice cu indicatorul Maastricht utilizat pentru comparația UE.
Potrivit Office for National Statistics, datoria publică netă a Marii Britanii a ajuns la 2.985,5 miliarde de lire sterline la sfârșitul lui august 2026, echivalentul a 93,8% din PIB.
Nivelul era cu 1,3 puncte procentuale sub cel din august 2025 și reprezenta cea mai ridicată pondere a datoriei în PIB de la începutul anilor 1960.
Pentru comparație, ONS estimează separat datoria publică brută generală la 3.195,8 miliarde de lire. Diferența apare deoarece indicatorul britanic cel mai utilizat în comunicarea fiscală este datoria netă, care ține cont și de anumite active financiare lichide.
Elveția, una dintre cele mai reduse datorii din Europa
Elveția reprezintă un caz diferit. Administrația financiară federală elvețiană estimează că datoria publică brută a tuturor nivelurilor administrației, calculată conform standardului FMI, a ajuns la aproximativ 353,2 miliarde de franci elvețieni în 2025, echivalentul a 40,7% din PIB.
La nivel federal, datoria netă era de aproximativ 140 de miliarde de franci, adică 16,1% din PIB.
Datele elvețiene nu trebuie însă amestecate direct cu seria Eurostat privind datoria Maastricht, deoarece metodologia și aria instituțională diferă.
Norvegia: 49,1% din PIB
În afara UE, Norvegia avea în primul trimestru din 2026 o datorie publică brută de 49,1% din PIB, potrivit datelor Eurostat pentru țările europene incluse în baza sa de date.
Datoria era de aproximativ 2.710,9 miliarde de coroane norvegiene. Raportul era cu 5,3 puncte procentuale mai mic decât la sfârșitul anului 2025, după o creștere importantă în 2025.
România se apropie de media europeană, dar ritmul de creștere contează
La 60,1% din PIB, România se află sub media UE de 82,9%, dar diferența față de media europeană nu este singurul indicator relevant.
Evoluția din ultimul an este importantă: România a trecut de la 55,8% din PIB în T1 2025 la 60,1% în T1 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 4,3 puncte procentuale. În același interval, media UE a crescut cu 1,5 puncte procentuale.
Eurostat arată că România s-a numărat printre statele cu cele mai mari creșteri anuale ale raportului datorie/PIB. În același timp, nivelul absolut al datoriei este mult inferior celui din Franța, Italia, Germania sau Spania.
Un alt element relevant pentru România este costul finanțării. Datele Eurostat privind structura datoriei arată că România a avut în 2025 cel mai ridicat „cost aparent” al datoriei publice dintre statele UE pentru care au fost disponibile date, de 5,2%, înaintea Poloniei, cu 4,5%, Cehiei, cu 3,1%, și Italiei, cu 3%.
Sursa foto: arhiva EvZ
Eurostat definește acest indicator ca raportul dintre cheltuielile cu dobânzile și valoarea medie a datoriei publice restante în anul respectiv. El oferă o indicație asupra costului efectiv al serviciului datoriei, dar nu este același lucru cu dobânda unui singur tip de obligațiune guvernamentală.
De ce nu este suficient să fie analizată doar valoarea datoriei
Comparația dintre state trebuie făcută în primul rând prin raportarea datoriei la PIB, nu doar prin suma nominală.
O economie precum Germania poate avea o datorie de aproape 2.900 de miliarde de euro, mult peste datoria României exprimată în lei, dar raportul datorie/PIB al Germaniei este de 64,4%, comparativ cu 60,1% în România.
În același timp, o țară poate avea o datorie ridicată ca procent din PIB, dar să înregistreze o scădere a raportului dacă economia crește suficient de rapid sau dacă guvernul reduce deficitul.
Eurostat subliniază că indicatorul datoriei publice reprezintă datoria brută consolidată a întregului sector al administrației publice și este calculat la valoarea nominală, la sfârșitul perioadei. Raportul datorie/PIB este calculat folosind PIB-ul cumulat al ultimelor patru trimestre.
Ce arată datele europene
Imaginea de ansamblu arată o Europă cu diferențe foarte mari între state. Grecia și Italia au datorii de aproape 140% sau chiar peste 140% din PIB, în timp ce Estonia, Danemarca și Bulgaria se află sub 30%.
Franța este într-o situație aparte în momentul de față: datele naționale publicate la 29 septembrie arată că datoria a ajuns la 119% din PIB și 3.595,5 miliarde de euro, un nou maxim înregistrat în ultimele decenii.
România se află la 60,1% din PIB și 1.169,9 miliarde de lei, dar ritmul de creștere din ultimul an este unul dintre cele mai rapide din Uniunea Europeană. Pentru o imagine completă asupra evoluției, următoarele date Eurostat, care vor include trimestrul al doilea din 2026 pentru toate statele, vor permite o comparație actualizată între economiile europene.
Recomandările noastre
