Blaj - 3/15 mai 1848 - o epopee națională. Marea Adunare Națională de la Blaj a reunit 40 000 români din Transilvania

Românii, animați de atitudinea de la Sibiu din martie 1848 a preotului greco-catolic Simion Bărnuțiu, contra Dietei de la Pojon au decis să se organizeze!

Blaj - Duminica Tomii - 30 aprilie 1848

La Blaj, 4000 de români reuniți pe Câmpia Libertății, coordonați de Avram Iancu, Papiu Ilarian, Ioan Buteanu au decis să răspundă astfel, proclamației lui Simion Bărnuțiu, citite la Sibiu, la 24 martie 1848, care le cerea să se organizeze național.

În Duminica Tomii a anului 1848, s-a decis ca pe data de 15 mai 1848, tot la Blaj să fie o Mare Adunare Națională, pe Câmpia Libertății.  Acolo  urma să se discute recunoașterea naționalității române din Transilvania ca fiind națiune liberă și independentă. Urma să se discute și refuzul de a recunoaște alipirea forțată a Transilvaniei la Ungaria la 15 martie 1848.

Blaj  - 3/15 mai 1848: „Noi vrem să ne Unim cu Țara”

Programul Revoluţiei Române, votat la Blaj a fost gândit 16 puncte și a fost intitulat „PETIŢIUNEA NAŢIONALĂ”.

Punctul 1 prevedea: Independenţa naţională a naţiunii române şi egalitatea în drepturi cu celelalte naţiuni din Transilvania.

Alte puncte erau: desfiinţarea iobăgiei fără nicio despăgubire din partea ţăranilor, libertăţi economice şi politice, învăţământ în limba română.

Punctul 16  - esența Mișcării

Punctul 16 prevedea: „până când naţiunea română nu va fi naţiune constituită şi organizată cu vot deliberativ şi decisiv, reprezentată în camera legislativă…”. Era considerată nulă și neavenită orice măsură, acțiune politică legată de naționalitatea română, luată fără ca românii să fie consultați.

Începa astfel faza radicală a conflictului dintre revoluționarii români și maghiari!

Românii au fost tentați, cum era normal, să încerce apropierea de Guvernul de la Viena care-i declarase rebeli pe revoluționarii maghiari.

Avram Iancu va fortifica Apusenii ca pe o cetate inexpugnabilă!

Românii lui Avram Iancu au sperat ca și românii lui Horea la 1784, ca Viena să le recunoască drepturile naționale! Avram Iancu va organiza militar românii din Apuseni! Românismul din Apuseni s-a fortificat ca într-o cetate inexpugnabilă! Avram Iancu a fondat armata revoluționară, formată din legiuni, conduse de tribuni!

La Blaj, s-a prestat jurământ de fidelitate față de Împăratul de la Viena. Românii nu erau contrarevoluționari cum susține istoriografia maghiară! Ei s-au asociat ordinii firești pentru că revoluția maghiară nu le recunoșstea dreptul istoric de a exista ca națiune! Așadar, Revoluția Română din Transilvania, radicală, era o Revoluție în cadrul unei lupte dintre o revoluție care nu-i recunoștea pe români și autoritatea de stat de la Viena.