Barbu Vlădoianu, primul edil al Capitalei devastate de un potop! Și-a pus în cap precupeții și francmasonii!

Barbu Vlădoianu, primul edil al Capitalei. Practic, București a schimbat definitiv cursul dintr-un târg medieval răsărit, capitală de Principat, spre un oraș moder la Porțile Orientului. Avea însă să se confrunte cu un număr de trei incidente! E vorba de o revărsare diluviană a Dâmboviței, o revoltă a precupeților și incendierea unui templu masonic al unei loji celebre!

Barbu Vlădoianu - ascensiunea și  realizările primului mandat de Primar al Capitalei

Știm că Barbu Vlădoianu a văzut lunima zilei prin 1812, posbil, peste munți în Imperiul Habsburgic. A avut o educație militară, fapt care i-a permis să ajungă la gradul de general. Barbu Vlădoianu a fost Ministru de Război în intervalul 21 februarie-3 mai 1859. În acea vreme, gradul militar activ nu împiedica un demnitar să aibă funcții administrative sau politice. Legea Comunală, adoptată la 31 martie 1864 a intrat în vigoare la 1 iulie 1864.

Primul mandat al lui Barbu Vlădoianu a început la 7 august 1864. Sediul primei Primării a Capitalei a fost unde astăzi este Teatrul Național, lângă fostul Hotel Intercontinental. Anul 1864 a fost anul loviturii de stat a lui Cuza. Barbu Vlădoianu a introdus reforme îndrăznețe. Dâmbovița ieșea des din matcă în perioadele ploiase sau la topirea zăpezilor.Cursul nu era regularizat, tăbăcăriile deversau deșeuri, morile de apă trăgeau apa pe jgheaburi pentru a ajunge la roata care antrena sistemul de pietre.

Așadar, erau obstacole care favorizau inundațiile și molimele precum holera. Barbu Vlădoianu a desființat morile de pe Dâmbovița.A înființat un serviciu edilitar pentru pavaje. Celebra Stradă Franceză, unde își avea sediul Agia (Poliția) a fost pavată cu această ocazie. S-au deschis fabrici de tutun și foițe (1864), o fabrică de bazalt.   Această fabrică a început să lucreze la Cotroceni în 1865.

Primul mandat - potopul de pomină în martie 1865

Barbu Vlădoianu a avut  o primă mare cumpănă în mandatul său! Este vorba de o inundație record, un potop cauzat de topirea zăpezilor și de ploile diluviene din perioada 13-20 martie 1865. Atât de grav a fost lovită Capitala de potop (inundații devastatoare), că a scris și presa internațională. Carol Popp de Szhatmari a creat ilustrație cu Bucureștiul după potop. Ea a apărut în The Illustrated London News din 1 aprilie 1865.

S-a scris de către istorici faptul că apa a ajuns și la 3 metri înălțime. Hanul lui Manuc, colina unde era Mânăstirea Radu Vodă au fost inundate.  Actuala zonă Calea Rahovei -Podul Caliței, Podul de Pământ sau Podul Calicilor în epocă - a fost inundată complet. Apa a făcut ravagii de la Grozăvești până în zona Vitan. Sunt imagini de epocă în care apar Domnitorul Cuza și Dr. Alexandru Davila, ajutând sinistrații din zona Tabaci! Vorbim de zona delimitată astăzi de Splaiul Unirii, Bulevardul Mircea Vodă și Bulevardul Nerva Traian. Biserica din imagine este cel mai probabil Biserica Apostol din Tabaci, aflată pe Bvd Mircea Vodă 143 (aproape de fosta Stație de Metrou Timpuri Noi, astăzi Udriște)

Marea revoltă a precupeților din august 1865

O a doua cumpănă a mandatului său a fost în august 1865. Atunci, precupeții de zarzavaturi, fructe și legume s-au revoltat. Pretextul a fost faptul că Primarul a desființat locurile de pe jos și a introdus gherete de lemn cu tejghele, dar a impus taxe. S-a considerat că răzmerița a fost pusă la cale chiar de către Guvern pentru a strânge Opoziția în corzi.

Primăria a fost devastată, au fost arse registre și alte documente de arhivă. Domnitorul Cuza plecase la Ems, la băi termale. A revenit cât a putut de repede la București.

Un incendiu cu autori necunoscuți, la finalul mandatului, în octombrie 1865!

În noaptea de 7/8 octombrie 1865, Templul Lojei Masonice ”Înțelepții din Heliopolis” a fost incendiat de o mână criminală. Se pare că ordinul a venit chiar de la Cuza, aflat în relații proaste cu Francmasoneria după ce, inițial fusese ajutat să devină domnitor de către francmasoni! Ei nu i-au tolerat instituirea regimului de autoritarism de după 2 /14 mai 1854!  Templul era pe Aleea Teatrului, în spatele Teatrului Național. Atunci, Teatrul era pe Podul Mogoșoaiei, azi Calea Victoriei, unde astăzi este Hotel Novotel. Evident, nu au fost prinși făptașii. La o săptămână după incendiu, Barbu Vlădoianu și-a depus mandatul, cel mai probabil pe 14 octombrie 1865.  Evident, este posibil să fi luat vina asupra sa, ca nglijență în serviciu, ceea ce a sporit bănuielile francmasonilor asupra Domnitorului, ca fiind „voința care a ordonat”! Vlădoianu scăpase deja din povestea cu precupeții fără să fie demis! Avea să fie urmat la Primăria Capitalei de către  Constantin I. Iliescu, fost Ministru de Finanțe în 1863, în Guvernul Dr. Nicolae Kretzulescu.

Totuși, ca să se înțeleagă faptul că domnitorul Cuza fusese în spatele incendiului, în mai 1866, când Principele Carol a depus jurământul, pe clădirea acelui templu masonic a fluturat bandiera Lojii „Înțelepții din Heliopolis” - steagul tricolor cu însemnele masonice! Era semnul „pactului” dintre francmasoni și noul Domnitor!

 

Barbu Vlădoianu, al doilea mandat, după alți 9 primari!

Al doilea mandat al lui Barbu Vlădoianu s-a derulat din decembrie 1872 până la 31 mai 1873. Între timp, pe la Primăria Capitalei, mai trecuseră 9 primari, după el! Acest al doilea mandat a fost la fel de fructuos, dar mai scutit de probleme precum în primul mandat. S-au înființat Ateliere CFR, un atelier de emitere a timbrelor și Pirotehnia Armatei în anii 1872 și 1873. În vremea sa s-au construit circa 300 locuințe anual. Capitala a evoluat de la un număr de 16 000 case la 24 452 case la încheierea celui de al doilea mandat. A promovat un plan de realizare a canalizării urbane pe actuala Cale a Victoriei (Podul Mogoșoaiei) și a continuat pavarea străzilor cu piatră cubică în 1872.

Tramvaiul de la Gara de Nord la Calea Moșilor

Barbu Vlădoianu a introdus primul tramvai cu cai de la Gara Târgoviștei (Gara de Nord) până pe Calea Moșilor în 1872. Primul Primar al Capitalei a decedat în 1876, fiind înmormântal la Cimitirul Bellu.  A servit sub Principii Alexandru Ioan Cuza ș Carol I, în momente cheie de evoluție fundamentală a României moderne. În Sectorul 1, astăzi, există o stradă care-i poartă numele, care face legătura dintre Strada Ion Neculce și Bulevardul Banu Manta.