Social
Banii fac diferența! Despre "complexul de superioritate" al ardelenilor și „miticii de la București"
Români mândri la Alba-Iulia. sursa: Emil Oprisa | Dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Banii contează în conturarea orgoliilor locale. O discuție intensă, purtată ieri, în cadrul podcastului "Lebăda Neagră", a radiografiat relația tensionată dintre București și așa-numita “provincie”, concentrându-se pe orgoliile Clujului.
Jurnalistul EVZ Dan Andronic, invitatul emisiunii, a demontat viziunea “orașului de 5 stele” ca fiind un fenomen de bulă alimentat de un complex de superioritate, dar a și explicat de ce Bucureștiul, ca metropolă a banilor, rămâne un pol de atracție și emulație.
Banii și complexul de superioritate al ardelenilor
Conversația, inițiată de gazda Romeo Couți, cunoscutul jurnalist clujean, a pornit de la celebra etichetă de “mitici de la București”. Andronic a descris Clujul ca fiind un “oraș special, care preferă să trăiască în el însuși” și care face “tot posibilul să nu se vadă la București.” Această atitudine, alături de orgoliul Iașiului, își are rădăcinile în istorie, fiind modelată de figuri ca Iuliu Maniu și de rivalitățile din perioada Unirii.
Jurnalistul a punctat o diferență fundamentală: Bucureștiul este o metropolă unde “toată lumea se știe cu toată lumea, toată lumea se salută sau se înjură cu toată lumea”, în timp ce Clujul se simte confortabil în grupuri mici și este mai puțin expansiv.
În loc să se lase prins în capcana clișeelor, Andronic a oferit o explicație pragmatică pentru tensiunile dintre capitală și Transilvania: banii și forța economică.
Diferența de dezvoltare între Cluj și București
București este un soi de Eldorado. Capitala produce și consumă între 25% și 30% din PIB-ul României. Această circulație masivă de bani, aproximativ 80 de miliarde de Euro la un PIB de 340 de miliarde, generează o selecție dură și o emulație vizibilă. “Acolo unde se mișcă banii, acolo este și emulație: intelectuală, politică, culturală.”, susține Andronic.
În schimb, Clujul ar avea un aport la PIB de doar 5,2%, cifră avansată în discuție, ceea ce reprezintă o diferență masivă. Andronic a argumentat că acest aport redus, dominat de “niște grupuri” care își împart resursele, explică de ce orașul este perceput ca trăind într-o "bulă a unei false performanțe".
“Întrebarea ta are la bază un complex de inferioritate, al provinciei. Dacă te duci în Cluj, o să descoperi că e un complex de superioritate,” a replicat Andronic, demascând mentalitatea “Cluj, orașul de cinci stele” care se uită la bucureșteni ca la “miticii aia”.
Emil Boc și Ilie Bolojan, salvatorii de serviciu
Discuția a atins și tema premierilor din Ardeal, Emil Boc, urmat de Ilie Bolojan, chemați la București. Romeo Couți a sugerat că ardelenii sunt aduși la guvernare când “visteria e goală” pentru a-și asuma măsuri nepopulare, tăieri de salarii, mărirea TVA-ului). Dan Andronic a nuanțat, arătând că Boc nu a fost un “fraier” adus, ci un “produs politic foarte bun” care și-a asumat un context de criză, chiar dacă nu a fost popular.
E foarte complicat să fii și popular, să fii și om politic bun, când ești nevoit să mărești TVA-ul, să tai salariile. - Dan Andronic
În final, Dan Andronic a concluzionat cu o lecție de istorie aplicată: rădăcinile istoriei ne ajută să înțelegem de ce oamenii fac aceleași greșeli în situații similare. În loc să ne concentrăm pe dărâmarea a ceea ce există, cu un discurs electoral bazat pe frică și pe “capra vecinului”, România are nevoie de un model teoretic, un plan de dezvoltare, ceva ce lipsește atât Bucureștiului, cât și Clujului.
Podcastul integral poate fi vizionat aici.
