Economie
Autostrada din România care nu se mai termină: Birocrație, întârzieri și bani europeni pierduți. Raport
Sursa foto: CNAIR
Din cuprinsul articolului
Curtea de Conturi Europeană (ECA) a publicat luni un raport privind infrastructura de transport a Uniunii Europene, incluzând și autostrada A1 din România. Aceasta se întinde pe 582 km între București și Nădlac și face parte din coridorul Rin -Dunăre, destinat transportului de persoane și mărfuri.
Auditorii ECA au concluzionat că finalizarea autostrăzii până în 2030 este „foarte puțin probabilă”, deoarece unele secțiuni, precum tronsonul Sibiu – Pitești, nu sunt încă planificate, iar procesul de consultare a părților interesate nu a permis luarea în considerare a tuturor opiniilor relevante.
Birocrația și fragmentarea proiectului încetinesc lucrările
Raportul arată că autostrada este planificată și construită prin numeroase componente mici, fiecare cu proceduri separate de contractare și autorizații distincte de la autoritățile locale și centrale. În medie, este necesară o autorizație de construcție la fiecare 7 km și o autorizație de mediu la fiecare 26 km. Această fragmentare și birocrație ridicată afectează eficiența implementării.
În prezent, costurile estimate pentru A1 se ridică la 7,3 miliarde de euro, dar nu toate componentele sunt încă planificate. UE cofinanțează proiectul cu 995 milioane de euro, conform situației din 2019. Întârzierile pe anumite tronsoane ating 79 de luni, iar întârzierea totală a lucrărilor este de opt ani. Aceasta generează ambuteiaje zilnice, blocaje și un grad redus de siguranță rutieră, numărul de accidente fiind mult mai mare decât media națională.
Harta Autostrada A1. Sursă foto: Facebook
Fonduri europene folosite ineficient
Auditorii au identificat utilizări ineficiente ale fondurilor UE. De exemplu, porțiunea Lugoj – Deva, cofinanțată cu 12,4 milioane de euro, nu este utilizată, iar 3,7 milioane de euro au fost pierdute din cauza conexiunilor greșite între tronsoane.
Curtea recomandă Comisiei Europene să folosească instrumentele existente pentru a asigura respectarea planificării pe termen lung a megaproiectelor și să efectueze analize mai bune înainte de a acorda cofinanțare. Rolul coordonatorilor europeni ar trebui consolidat pentru o supervizare mai eficientă a coridoarelor strategice multinaționale.
Raport actualizat: opt megaproiecte europene
Raportul publicat în 2025 este o actualizare a unei analize din 2020 și include informații despre costuri și termene pentru opt megaproiecte de transport: patru căi ferate (Rail Baltica, Lyon-Torino, Tunelul de bază Brenner, Y Vasca), o cale navigabilă interioară (Sena-Schelde), autostrada A1 din România și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt și E59 spre porturi din Polonia). Megaproiectele vizează 13 țări: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
Costul total estimat al acestor proiecte cu impact transfrontalier este de 54 miliarde de euro. Construcția infrastructurii de transport strategică a fost afectată de crize neprevăzute, acumulând costuri și întârzieri suplimentare. Auditorii au ajuns la concluzia că obiectivul de finalizare a rețelei centrale TEN-T până în 2030 „nu va fi atins”.
Creșterea costurilor și întârzierile megaproiectelor
Între 2020 și 2025, costurile reale ale megaproiectelor au crescut cu 82% față de estimările inițiale, față de 47% raportat în 2020. Cele mai mari derapaje au fost în proiectele Rail Baltica (creștere de 160%) și Lyon-Torino (creștere de 23%). Costurile Canalului Sena-Europa de Nord s-au triplat de la lansare, chiar dacă ritmul creșterii a încetinit recent. Granturile UE suplimentare acordate pentru cele opt megaproiecte se ridică la 7,9 miliarde de euro, totalul cofinanțării UE ajungând la 15,3 miliarde de euro.
Întârzierile medii ale cinci megaproiecte cu informații disponibile au ajuns la 17 ani. De exemplu, linia feroviară Y Vasca va fi finalizată cel mai devreme în 2030 (2025: termen realist 2035), Lyon-Torino în 2033, Tunelul de bază Brenner în 2032, iar Canalul Sena-Europa de Nord în 2032, mult peste termenele inițiale.
TEN-T, coloana vertebrală a transportului european
Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) include infrastructura rutieră, feroviară, pe căi navigabile interioare, maritimă și aeriană. Ea asigură conectivitatea în Europa, elimină blocajele și facilitează mobilitatea transfrontalieră. Statele membre au convenit în 2013 ca rețeaua centrală TEN-T să fie finalizată până în 2030, obiectiv care, conform raportului, nu va fi atins.
