Apel al editorilor din Germania: Solicită reglementarea strictă a instrumentelor de inteligență artificială

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Industria editorială europeană ia o poziție fermă împotriva utilizării neautorizate a operelor literare în antrenarea sistemelor de inteligență artificială. Cu ocazia deschiderii Târgului de Carte de la Frankfurt, cel mai mare eveniment de profil din lume, Asociația germană a editorilor și librarilor, Börsenverein, a înaintat un apel oficial către guvernul de la Berlin, Comisia Europeană și Parlamentul European, conform AFP.

Apel al editorilor din Germania: Solicită reglementarea strictă a instrumentelor de inteligență artificială

Peste 150 de edituri de renume, printre care filiala germană a Penguin Random House Publishing Group, Holtzbrinck Book Publishers, Hanser Verlag și prestigioasa editură elvețiană Diogenes Verlag, cer măsuri legislative urgente pentru a proteja proprietatea intelectuală.

Reprezentanții industriei atrag atenția asupra unei practici generalizate în rândul dezvoltatorilor de tehnologie. „Companiile specializate în AI își antrenează modelele pe opere protejate de dreptul de autor fără consimțământul editorilor și al autorilor”, se arată în declarația semnată de liderii sectorului editorial.

Inteligența artificială. Sursă foto: ChatGPT

Solicitările editorilor pentru un cadru legal echitabil

Principala cerere adresată legiuitorilor vizează introducerea unei obligații stricte de transparență pentru dezvoltatorii de inteligență artificială. Mai exact, editorii își doresc ca motoarele de AI să indice în mod clar sursele și operele pe baza cărora au fost antrenate.

Toma Cuzin, actorul din „Las Fierbinți”, a fost reținut de poliție după un accident rutier. Ar fi ieșit pozitiv la Drugtest

Ziua în care Scînteia lui Ceaușescu s-a luat de piept cu Ungaria Populară

Pe lângă transparență, industria solicită crearea unei piețe a licențelor susținută de modele de venituri echitabile. Aceasta ar asigura un cadru contractual și financiar stabil, prin care utilizarea creațiilor literare să fie remunerată corespunzător. Fără o astfel de legislație, creatorii de conținut sunt puși în situații dificile. Conform declarațiilor oficiale, în lipsa unui cadru juridic adecvat, „încadrarea drepturilor de autor este practic imposibilă, cu excepția unor proceduri judiciare costisitoare (…), din cauza lipsei de transparență și a dificultăților de a dovedi falsificarea”.

Reacții similare în Franța și Statele Unite

Nemulțumirea industriei editoriale nu este singulară în Germania. Demersul actual amintește de o poziție similară exprimată în anul 2023 în Franța, unde un articol de opinie publicat în cotidianul Le Monde solicita „adoptarea unui cadru care să garanteze o transparență reală cu privire la operele și conținuturile utilizate pentru antrenarea mașinilor”. Printre semnatarii acelui apel s-au numărat Sindicatul Național al Editorilor, Asociația Civilă pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor și Muzicienilor Interpreți, alături de Societatea Autorilor și Compozitorilor Dramatici.

Situația este tensionată și la nivelul creatorilor de conținut. Mai mulți scriitori francezi cunoscuți, printre care Amélie Nothomb și Virginie Grimaldi, au constatat că romanele lor, atât în limba originală, cât și în versiunile traduse, au fost scanate și utilizate de sisteme de inteligență artificială fără ca autorii să primească vreo remunerație. Aceste materiale ar fi devenit accesibile prin intermediul unor corpusuri online care conțin cărți piratate.

În același timp, tensiunile juridice au escaladat și peste ocean. În cursul verii, Hachette Book Group, alături de un grup editorial specializat în educație, Cengage, au depus o plângere oficială împotriva companiei Google la tribunalul din New York. Acționarii în justiție acuză gigantul tehnologic că a încălcat drepturile de proprietate intelectuală în procesul de dezvoltare a familiei de modele de inteligență artificială Gemini.