Procurorii DIICOT au reținut încă două persoane în dosarul de trafic de persoane și proxenetism în care a fost arestat Alex Bodi, fostul soț al Biancăi Drăgușanu.

Procurorii DIICOT au stabilit că cei doi inculpați reținuți au constituit, alături de alte persoane, o grupare infracţională în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism. Cei doi inculpaţi vor fi prezentaţi Tribunalului Dolj cu propunere de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2012 - 2017, prin inducere în eroare (promisiuni de căsătorie) şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a mai multor femei, inculpaţii le-au recrutat, transportat, adăpostit în mai multe locaţii de pe teritoriul Germaniei şi le-au constrâns să se prostitueze.

O mare parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei au fost investite de liderul grupării în diverse imobile din ţară şi străinătate.

Arestarea lui Alex Bodi

Pe 12 noiembrie, Tribunalul Dolj a dispus arestarea lui Alex Bodi, alături de alţi şapte inculpaţi, într-un dosar de trafic de persoane şi proxenetism. Alex Bodi este acuzat că a recrutat mai multe tinere pe care le-a obligat prin violenţă să se prostitueze, el fiind acuzat şi de o infracţiune de şantaj.

Conform DIICOT, la scurt timp după destructurarea unei grupări specializate în traficul de persoane şi proxenetism, condusă de un membru marcant al lumii interlope, unul dintre „locotenenţii” acestuia, în timp ce era închis într-un penitenciar, în perioada 2008 - 2011, şi alţi trei deţinuţi au folosit reţelele de socializare în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituţia şi, inducându-le în eroare. Acestea erau atrase cu promisiunea căsătoriei, metoda „loverboy” sau prin identificarea unui loc de muncă avantajos. Profitând de starea lor de vulnerabilitate - situaţie materială precară, naivitate, lipsă de educaţie – proxeneții le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.

Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi, în secundar, în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie.  Tinerele care refuzau să se prostitueze erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, chiar şi violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă, arată procurorii.

Cum acționau proxeneții

După ce au ieşit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracţională au aderat alţi 12 suspecţi, împreună cu care au recrutat şi alte victime, le-au transportat şi adăpostit în state occidentale - Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia - şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil.

În cele mai multe cazuri, victimele au fost ţinute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate şi supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării. În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locaţii închiriate în oraşele Berlin, Bonn, Stuttgart şi Frankfurt (Germania), dar şi pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Austria).

Procurorii susţin că unele tinere au fost vândute altor traficanţi, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informaţii despre familie, pentru a fi şantajată, exploatată şi controlată mai uşor.